România se numără printre cele opt state membre ale Uniunii Europene pentru care Comisia Europeană a declanșat noi proceduri de infringement în legătură cu aplicarea regulilor privind taxele de utilizare a infrastructurii rutiere și vinietele. Bruxelles-ul solicită autorităților române să remedieze problemele identificate în transpunerea și aplicarea Directivei Eurovinieta, revizuită în 2022.
Alături de România, procedurile vizează Croația, Lituania, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Estonia. În cazul Cehiei, Comisia a transmis o nouă scrisoare de punere în întârziere, după ce o primă notificare fusese trimisă anterior. Separat, Letonia a primit un aviz motivat, ceea ce înseamnă că procedura de infringement a ajuns într-o etapă mai avansată.
Directiva Eurovinieta stabilește regulile europene privind taxarea utilizării drumurilor, prin tarife calculate în funcție de distanța parcursă sau prin viniete cu valabilitate determinată. Prevederile se aplică vehiculelor cu patru sau mai multe roți și urmăresc respectarea principiilor „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”.
Printre cerințele europene se numără introducerea unei metodologii comune pentru calcularea taxelor de infrastructură în cazul vehiculelor grele, precum și posibilitatea achiziționării unor viniete pentru autoturisme cu valabilitate adaptată perioadei de utilizare a drumurilor, inclusiv pentru o singură zi.
De asemenea, statele membre trebuie să țină cont de emisiile de CO₂ ale vehiculelor grele atunci când stabilesc nivelul taxelor de drum. Prin această măsură, Comisia urmărește să încurajeze transportatorii să investească în vehicule mai puțin poluante și să accelereze înnoirea parcului auto.
România și celelalte state vizate de scrisorile de punere în întârziere au la dispoziție două luni pentru a transmite un răspuns și pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii problemelor semnalate. Dacă răspunsurile nu vor fi considerate satisfăcătoare, Comisia poate continua procedura prin emiterea unor avize motivate.
În ceea ce privește Letonia, autoritățile au tot două luni pentru a răspunde solicitărilor Bruxelles-ului. În caz contrar, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene și poate solicita aplicarea unor sancțiuni financiare.



