Criza a afectat puternic mediul privat, care a fost si primul care a luat masurile necesare pentru supravietuire. Masurile dure – concedierea angajatilor, inchiderea unor puncte de lucru, reducerea drastica a costurilor de orice natura – au stabilizat, chiar daca in scadere, companiile private. Au existat si falimente – este normal intr-o astfel de criza – care au ajutat la cernerea companiilor cu un management corect si eficient.
 

Criza a adus, astfel, si ceva bun in mediul economic romanesc. Daca inainte, in perioada de boom economic, pana in 2008, multe companii mergeau pe principiul „lasa ca merge si asa“, sau „iese banu’ si asa“, neglijand importanta tinerii sub control a costurilor, criza i-a facut pe multi manageri sa priveasca lucrurile altfel, sa tina cont de analiza corecta si reala a costurilor si sa determine costurile pe tipuri de activitate.
Deviza „sa vindem cu orice pret“ a inceput sa se dilueze, multi luand decizia sa-si aleaga cu atentie clientii dupa diferite criterii de evaluare, sa externalizeze serviciile logistice, si nu numai, sa investeasca in solutii integrate de management, sa-si rescrie si sa optimizeze procesele de bussines din cadrul companiei. Altii au decis sa nu faca nimic, ci doar sa astepte pur si simplu trecerea crizei, au inghetat orice tip de investitie, au concediat oameni, au redus costuri, dar fara o analiza reala a acestora.
Criza este un moment propice de consolidare si stabilizare a afacerii in dimensiunile reale, este momentul cand investitiile aduc cu adevarat valoare.
In ceea ce priveste deciziile de a investi in solutii integrate de management (WMS, TMS, YMS, Bi, ERP, SFA etc.), deciziile s-au luat si se iau greu. Daca inainte de criza pana la semnarea unui contract pe acest segment treceau si 4-6 luni, acum termenul s-a dublat. Multi au hotarat sa blocheze orice fel de proiect sau sa amane deciziile pentru o perioada de timp nedeterminata.
Ca si inainte de criza, solutiile de implementare a WMS, de exemplu, ar fi urmatoarele:
n achizitionarea unui WMS consacrat de la un provider de renume, cu multi ani de experienta, varianta scumpa, dar stabila si testata de-a lungul anilor, o solutie care acopera o paleta larga de functionalitati;
n achizitionarea unei solutii locale, care de obicei este mai ieftina, dar mai putin matura, ce acopera mai putine functionalitati;
n dezvoltarea unei solutii interne, dar know-how-ul este limitat, exista companii care investesc in acest lucru sperand ca pe viitor sa iasa pe piata cu aceasta solutie, riscurile fiind destul de mari;
n se lucreaza in continuare cu hartia in mana, folosindu-se cunostintele celor din depozit; in aceasta situatie, costurile logistice sunt foarte mari si greu de cuantificat cu adevarat.
Daca multi amana sa decida asupra solutiilor pe care doresc sa le achizitioneze, exista companii care, profitand de criza si de scaderea preturilor acestor solutii integrate de management, investesc acum, o decizie buna, de altfel. In combinatie cu accesarea de fonduri euro-pene, se reuseste ca valoarea de achizitie sa scada considerabil. Chiar si in momentul construirii unui depozit nou prin aceste fonduri, exista cerinta ca el sa fie dotat cu un sistem integrat de management al depozitului. Dupa luarea unei decizii in vederea implementarii unui WMS, urmeaza partea cea mai dificila, implementarea in sine. Cele mai frecvente greseli apar inca din timpul analizei activitatii companiei respective si duc la o implementare greoaie. De multe ori, analiza se face cu persoane care nu stiu cu adevarat ce se intampla in depozit, existand surpriza ca, in momentul cand intri in depozit si vorbesti cu oamenii, sa afli lucruri care nu au nicio legatura cu ce s-a discutat initial, in faza de analiza. O alta greseala frecventa consta in faptul ca nu se aloca resurse umane si de timp pentru implementare. Se aude des motivatia „n-am timp de asta, am foarte multa treaba“.
O problema majora o constituie calitatea oamenilor si reticenta acestora fata de ceva nou, care va prelua controlul si monitorizarea activitatii. Parametrii si liniile de implementare se vor schimba destul de des pe parcursul implemen-tarii, cel care va achizitiona solutia va intra in panica in primele zile dupa go-live, pentru ca va vedea diminuarea livrarilor, lucru natural, datorat faptului ca oamenii lucreaza cu ceva nou si ca nu exista o perioada suficienta de acomodare cu sistemul. Dar, dupa 2-3 zile, cand lucrurile se aseaza, le va aparea zambetul pe fata.
Cei care achizitioneaza astfel de solutii ar trebui sa fie pregatiti pentru impactul existentei lor. Implementarea va scoate la suprafata carentele de organizare din cadrul companiei: vor fi nevoiti sa rescrie procesele si fluxurile si vor aparea alte proceduri de lucru si alte concepte de abordare si organizare. Dar daca acestea exista si sunt puse la punct si daca se aloca resurse suficiente, atunci implementarea se va face in parametri optimi.
Exista situatii cand implementarea a ramas la jumatate, utilizandu-se WMS doar pentru partea de inbound, iar pentru restul suspendandu-se orice activitate din lipsa banilor. In alte cazuri, de exemplu, s-a achizitionat un WMS scump, pentru ca asa ar fi bine pentru imagine, si s-a ajuns in situatia in care proiectul s-a blocat tot din lipsa banilor. Exista implementari care in mod normal ar trebui sa dureze 3-4 luni si ajung sa se intinda pe doi ani. Acestea sunt exemple de management eronat, proiectele respective insemnand bani blocati, solutii care nu mai aduc plus valoare, ci, din contra, sunt generatoare de costuri fara un venit real. Acestea trebuie sa fie functionale la nivel maxim pentru a incepe sa intoarca banii cat mai repede si a-si acoperi investitia.
Cei care achizitioneaza astfel de solutii au in vedere, ca element major, reducerea personalului imediat dupa implementarea lor. Concept, de altfel, bun, dar trebuie avute in vedere unele elemente: prin aparitia acestor solutii va exista o reorganizare si o realocare a personalului; este necesar ca lucrurile sa se aseze si abia dupa aceea trebuie facuta o analiza bazata pe costuri, activitati, eficienta personalului si trasa o concluzie. O astfel de decizie trebuie luata dupa minimum sase luni din momentul in care solutia functioneaza la capacitate maxima si in parametri optimi.
Una peste alta, indiferent daca este criza sau nu, daca se ia o decizie mai repede sau mai incet in privinta investitiei in solutii integrate de management, avantajele acestora sunt majore, de la o evidenta reala a costurilor si tinerea lor sub control pana la reducerea stocurilor, optimizarea rutelor de livrare etc.
Criza a adus si lucruri bune, unul fiind trezirea la realitate si regandirea directiilor si strategiilor de bussines viitoare.
 
(Material furnizat de Cornel Tutunaru, consultant logistica, e-mail: cornel_tutunaru@customermanagement.ro)