Conform semnalelor statistice din piata, primul trimestru al lui 2011 a adus o diminuare a impactului crizei financiare mondiale, iar piata, atat a industriei de constructii, cat si a utilajelor,  a inceput sa cunoasca o usoara redresare. Si, tinand seama de conjunctura actuala si de proiectele de infrastructura anuntate, optimismul retinut al constructorilor si al distribuitorilor de utilaje, care au inregistrat prima crestere a volumului livrarilor dupa doi ani consecutivi de scadere, vine cu speranta intr-o evolutie similara a pietei, pe intregul parcurs al anului.

 
Pe piata pe care au actionat firmele membre ale Asociatiei Distribuitorilor de Utilaje de Constructii (ADUC) au fost livrate in primul trimestru 162 de unitati, comparativ cu cele 108 din aceeasi perioada a lui 2010 sau cele 191 vandute in perioada similara a lui 2009. Astfel, chiar daca cele 50 de procente obtinute in plus par sa indice o crestere majora, distribuitorii de utilaje nu si-au recuperat caderea importanta din ultimii trei ani, acest nivel al livrarilor apropiindu-se abia cu 70% de volumul inregistrat in primul trimestru din 2006.
In ceea ce priveste evolutia pe principalele categorii de utilaje, cele terasiere (excavatoare, buldoexcavatoare, incarcatoare frontale, buldozere, etc.) au inregistrat in primul trimestru o crestere de 54,8% fata de aceeasi perioada din 2010. Astfel, au fost livrate 15 excavatoare, fata de cele noua vandute in primul trimestru al anului trecut (+66,7%) si 12 incarcatoare (+33% fata de noua in perioada similara a anului trecut). Buldo-excavatoarele au inregistrat cresterea cea mai importanta, de la 42 de unitati livrate in trimestrul I al lui 2010, la 77 de unitati vandute in aceeasi perioada a lui 2011 (+83,3%).
Utilajele compacte (mini-incarcatoare si mini-excavatoare) au inregistrat in trimestrul I o crestere de 62,5%, de la 16 unitati vandute in aceeasi perioada a anului trecut, la 26.
Utilajele pentru drumuri au inregistrat, de asemenea, o crestere de 36,37%, in vreme ce utilajele complementare (macarale, pompe de beton, concasoare, etc.) s-au mentinut la nivelul de anul trecut.

Stat vs. privat
Mai putin supus efectelor crizei economice, Freyrom,  subsidiara a companiei franceze Freyssinet, a reusit in ultimii ani ca prin sistemele de post-tensionare pentru poduri si cladiri, dar si prin antreprenoriat de lucrari de reparatii, sa incheie contracte care sa-i ofere stabilitate si continuitate in piata. Astfel, de la intrarea din 1992 pe piata autohtona, grupul Freyssinet a participat la constructia parcarii exterioare de la Aeroportul Otopeni si a centrului Petrom City. Pe langa lucrarile de reparatii de cladiri din Bucuresti, ca subcontractor specializat, Freyrom este si contractor general pentru reparatii de poduri.
„Am reparat podurile de la Carniceni (Iasi) si de la Zanesti. De asemenea, cu circa 10 ani in urma, am reparat podul de la Cernavoda, pe mal. Acum participam la constructia centurii, de la centura ocolitoare a orasului Suceava. De asemenea, am terminat constructia centurii Sibiului. Mai lucram si langa Ploiesti, la autostrada A3 ”, a precizat François Tronel, managing director Freyrom.
Ca atare, in Romania Freyrom a lucrat si cu statul, dar si pentru investitori privati. „Ca profitabilitate, este acelasi lucru daca lucram cu statul sau cu investitorii privati, pentru ca n-avem o concurenta foarte mare, iar pretul depinde de tipul lucrarilor. Insa riscul de a nu fi platit este mare, mai ales cand lucram cu o firma care are contract cu statul roman si care are in derulare mai multe contracte, plimband banii de la un santier la altul.
Mai norocoasa, compania de constructii Danya Cebus Rom a detinut, de la infiintarea din 2007, contracte numai cu beneficiarii privati, neavand in prezent un termen de comparatie intre stat si privat. Si, poate tocmai pentru ca nu a avut legaturi contractuale cu statul, nu are in acest moment sume prea mari de recuperat. „Compania a activat ca antreprenor general in proiecte comerciale (Afi Palace Cotroceni), rezidentiale (Evocasa Armonia, Evocasa Selecta, Evocasa Optima), pentru spatii de birouri si sala de fitness din Afi Palace Cotroceni. In prezent suntem antreprenor general al proiectului comercial Mercury Mall, din Arad, lucrand in principal cu subcontractori”, a punctat reprezentantul Danya Cebus.
Nici reprezentantii acestei companii nu exclud posibilitatea colaborarii la un moment dat cu statul: „vom adresa, cand va fi cazul, fiecare propunere/participare la licitatie cu cea mai mare seriozitate”.
In ceea ce priveste parcul de utilaje, Danya Cebus, desi detine cateva buldoexcavatoare, macarale si schele, utilizeaza in cele mai multe cazuri utilaje inchiriate sau ale sucontractorilor.

Solutii punctuale de criza
Criza a obligat insa chiar si companiile care nu au dus lipsa de contracte la o atentie mai mare la cheltuieli. „Am incheiat contracte noi, cu prestatori de servicii mai ieftini, iar fiecare factura o verificam de doua ori, comparand preturile din piata. In plus, in 2008 am redus si din personal”, a spus Tronel.                                                    
 In opinia reprezentantului companiei Danya Cebus, „criza a afectat intreaga piata de constructii din Romania, provocand o oarecare «decelerare». Si, chiar daca in perioada 2008-2009 nu am fost afectati de criza datorita procesului de construire in desfasurare a AFI Palace Cotroceni, incepand cu 2010 am fost influentati de criza, fiind nevoiti sa ne adaptam situatiei si cerintelor pentru a ne mentine competitivitatea si pentru a putea intampina proiectele noi.”
Avand in prezent 31 de angajati, antreprenorul Danya Cebus nu a facut disponibilizari din pricina crizei. „A existat, intr-adevar, o restrangere de activitate, insa datorata incheierii lucrarilor la mall-ul de la Cotroceni sau terminarii altor proiecte”, a precizat reprezentantul companiei. In ceea ce priveste angajatii, firma de constructii este foarte stricta in respectarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca pe santiere. „Toate instructajele necesare sunt facute atat pentru persoanele prezente pe santier, cat si pentru utilizarea echipamentelor furnizate de noi. Fiecare subcontractor este obligat sa aiba un responsabil avizat cu protectia muncii pe santier in timpul lucrarilor”, a mai spus acesta.

Viitorul apropiat suna bine
In ceea ce priveste planurile de viitor, reprezentantii Freyrom se considera norocosi, avand in derulare un an plin de promisiuni si de proiecte mari in curs de negociere. „Vom participa la proiectele mari anuntate de Ministerul Transportului. Simt ca toata lumea este foarte optimista in legatura cu aceste proiecte, mai ales ca in prezent sectoarele rezidentiale si comerciale sunt inca prabusite. Cred ca se va gasi mai mult de lucru in poduri si drumuri, decat in rezidentiale”, a punctat Tronel, precizand ca Freyrom are in negociere trei proiecte mari pentru 2011-2012. „Am lucrat pentru preturi mai competitive. In rest, ne dezvoltam in alte specializari, precum reparatiile si consolidarile de cladiri sau de monumente istorice, pentru ca exista putine firme care stiu sa faca asta”, a precizat reprezentantul Freyrom. In plus, compania a castigat si un proiect de construire a unui turn de birouri de 27 de nivele la Sofia, la care va face lucrarile de post-tensionare in placi. „In Bulgaria detinem doar un departament comercial, biroul fiind legat direct la sediul central din Franta, insa cand este nevoie de manopera, lucram cu muncitori romani. Tot in Bulgaria avem in lucru si o statie de metrou si, in negocieri, reparatiile unor cladiri”, a mai spus Tronel, accentuand: „Bulgaria este o piata buna, in crestere, pe care au intrat investitori din Rusia si Germania”.