Olimpia Huzau a decis in 2000 sa renunte la meseria de dascal pentru a se dedica unei afaceri proprii in transporturi. Olimpia Travel s-a dezvoltat treptat, cu multa munca si perseverenta, extinzandu-se de la transport international pe ruta Romania-Portugalia la transport intern prin servicii regulate si ocazionale, alte destinatii externe, turism si, separat, after-sales si alte servicii auxiliare. Dupa 16 de ani de activitate, Olimpia Huzau priveste in urma cu satisfactie: a cladit o afacere solida si a demonstrat ca o femeie poate reusi pe deplin intr-un domeniu perceput mai degraba ca masculin, gratie perseverentei, inspiratiei si implicarii personale.
Tranzit: Cand si cum ati inceput activitatea de transport?
Olimpia Huzau: In perioada aceea (anii 2000), Portugalia avea nevoie masiva de forta de munca pentru derularea proiectelor europene pentru care primise finantare, astfel ca inclusiv din Romania erau numerosi oameni interesati sa isi incerce norocul in Occident, pe salarii mai bune. Si m-am gandit ca ar putea fi o oportunitate pentru a dezvolta ceva prin forte proprii. Totul a inceput cu un autovehicul Ford de opt locuri, achizitionat second-hand, cu care am oferit transport catre Portugalia – intr-o prima faza – pentru locuitori din mici sate din Moldova. Am dat anunt la ziar ca oferim transport spre Portugalia, oamenii auzisera ca se cauta forta de munca si vestea s-a dus de la unul la altul. Era suficient sa mearga un membru al familiei, ca apoi sa ii aduca si pe restul. Era vremea vizelor si oamenii nu erau pretentiosi. Chiar daca nu eram din acelasi oras, stabileam totul la telefon, ii asteptam la gara si incercam sa ii incurajez si sa le ofer un sprijin, mai ales ca multi erau tematori de perspectiva plecarii din tara.
Nu se facea foarte mult din Romania pana in Portugalia, pentru ca nu era nevoie de tahograf, nu aveam restrictii la condus si mergeam cu cate doi soferi. Am facut traseul pe harta, fara GPS si alte instrumente ajutatoare. Pe atunci nu se controlau decat vizele, fara alte intrebari suplimentare, asa ca Europa nu era greu de strabatut. Si noi stiam una si buna: trebuia sa ajungem in Portugalia.
Odata cu ridicarea vizelor in 2002, piata de transport a cunoscut o dezvoltare extraordinara, iar Olimpia Travel a crescut odata cu piata. Am cumparat mai multe masini, si de capacitate mai mare (15 locuri), toate noi, din Germania, astfel ca standardul a fost ridicat semnificativ. Am avut foarte multi clienti in perioada aceea si eram tot timpul in mijlocul lor. Conduceam fiecare grup, le uram drum bun, mai stateam la o cafea, ne pupam, ne imbratisam, intr-un cuvant, ma simteau sufleteste aproape de ei.
Dupa Portugalia, ne-am extins pe Spania. S-au pus bazele unui transport regulat, cu curse solicitate la Ministerul Transporturilor si toate documentele in ordine. De altfel, acest lucru a coincis si cu momentul cand nu s-a mai solicitat existenta unui partener extern la cursele regulate de linie, pana atunci fiind organizate curse ocazionale.
Va mai amintiti momentul achizitionarii primului autocar?
Cumpararea primului autocar, in decembrie 2004, a fost un moment plin de emotie. Cand l-am vazut mi s-a parut atat de mare… Simteam ca visul meu incepe sa se lege, afacerea mea prindea contur. In primavara lui 2005 au venit si alte autocare achizitionate in sistem leasing, iar pe masura cresterii clientelei am diversificat capacitatile in functie de necesitati.
Cum ati dezvoltat afacerea in anii urmatori?
Ne-am extins pe transportul intern in 2005, cand am si participat la prima licitatie organizata de Autoritatea Rutiera pentru atribuirea traseelor regulate. Am solicitat atat trasee judetene, cat si interjudetene. Nu a fost cea mai buna alegere, spun acum, pentru ca imi dau multa bataie de cap din cauza infrastructurii. Masinile se distrug prea repede si profitul se duce pe consumabile. Eu insa nu parasesc niciodata un proiect, nu vreau sa-mi pierd vechimea pe trasee si am incredere ca pana la urma vom avea o infrastructura solida.
In paralel, in 2003, pentru mentenanta proprie, au fost puse bazele unui atelier de reparatii – prin firma-mama Coexpres – care s-a dezvoltat in final intr-un service auto in toata regula, iar in prezent este un binecunoscut service multi-marca din Satu Mare, unde se ofera servicii de diagnoza, mecanica, vopsitorie, tinichigerie, statie ITP, tahograf, spalatorie auto etc. Practic, aceasta ramura s-a dezvoltat in paralel cu transportul, ultimul trecand pe firma separata, Olimpia Travel, din 2003.
In urma cu doi ani a fost deschisa o alta ramura – Olimpia Turism – agentie de turism, situata in centrul orasului Satu Mare, de care se ocupa Mihai, fiul meu. Cele doua ramuri sunt de sine statatoare, iar Olimpia Travel inchiriaza autocare pentru chartere interne si internationale organizate de Olimpia Turism. Mihai trebuie sa vina cu idei si sa dezvolte afacerea de turism singur. Ma feresc sa-mi tin copilul in umbra mea; activeaza in cadrul firmei, dar independent.
Care este flota operata in prezent de Olimpia Travel?
La ora actuala, flota numara aproximativ 30 de unitati, de diferite capacitati, ajungand pana la 86 de locuri. Piata cere dezvoltare, iar cine nu doreste sa faca acest lucru moare incet si sigur. Pe aceste considerente achizitionam in permanenta vehicule mai noi, iar pe cele pe care le inlocuim preferam sa le dam la casat, dupa ce luam de pe ele piesele care mai pot fi utilizate.
Flota este intr-o continua dezvoltare, fara a fi insa dedicate anumite vehicule pentru charterele pe turism. Masinile care au o singura destinatie sunt doar cele cu care s-a participat la licitatia pentru traseele regulate. In rest, parcul poate fi utilizat pe orice destinatie.
Ce rute internationale operati la aceasta ora?
Dintre rutele externe, Romania-Franta-Spania-Portugalia merge in continuare foarte bine, cu plecari saptamanale. In decembrie 2015 am deschis rute noi spre Germania, destinatii pentru care am achizitionat pentru inceput masini de capacitate medie.
In 17 februarie 2016 am pornit prima cursa spre Marea Britanie si tot anul acesta planificam deschiderea de noi destinatii spre tarile nordice. Lumea se indreapta spre Belgia, Anglia, Suedia, Danemarca, Norvegia. Clientela facuta cu atata truda pe Portugalia solicita acum aceste destinatii, astfel ca nu putem decat sa ne pliem pe cererea clientilor.
A fost greu sa va impuneti intr-un domeniu in care lucrati in special cu barbati?
Prin seriozitate, munca si perseverenta, am reusit. Niciodata nu am avut vreo problema sa nu mi se acorde respectul cuvenit, atata timp cat eu sunt prima care il ofer. Bazele echipei mele sunt acei soferi cu care am pornit in 2002, cand a fost boom-ul in transport. Am imbatranit impreuna, ne-am crescut copiii impreuna. Cand trebuie sa ridic tonul o fac, dar niciodata fara respect. Avem in incinta si spalatorie de autoturisme si de vehicule comerciale si, daca trebuie sa imbratisez un spalator pentru buna realizare sau pentru ca a primit laude de la un client, o fac fara nicio problema. Nu ma adresez lor la sedinte decat cu apelativul „dragi colegi“. Atata timp cat locul comun de munca este Olimpia Travel, chiar nu conteaza de ce parte a biroului stam, suntem colegi, lucram in echipa. Sigur ca fiecare, primind respectul cuvenit, stie, la randul lui, sa-l ofere.
Care au fost micile piedici cu care v-ati confruntat de-a lungul timpului in dezvoltarea business-ului?
Legislatia proasta ne-a dat mereu batai de cap. Caietele interbus au fost in trecut un cosmar, trebuia sa asteptam dupa ele de la Bucuresti. Apoi, inainte de 2007, trecerea frontierelor era o alta problema, pentru ca ni se puneau multe piedici, iar calatorilor li se cereau ba cazari, ba vouchere, ba sa prezinte banii de buzunar.Toate au trecut, transportul este mult mai usor acum si atata timp cat ai grija de firma, respecti obligatiile si iti platesti impozitele la timp totul este OK. Singura problema foarte mare acum este infrastructura defectuoasa – rovinieta, desi o platim nu ne aduce niciun beneficiu, drumurile sunt proaste si aglomerate – si, mai nou, piata asigurarilor, care a devenit o adevarata piatra de gatul nostru.
Cum s-a schimbat piata in aproape 20 de ani de cand faceti transport?
Acum ne confruntam cu o concurenta acerba. Lumea candva se batea doar in preturi, dar acum se bate si in calitate. Clientii au devenit pretentiosi si ne obliga la innoirea parcului, ne obliga sa fim impecabili, pentru ca altfel ne parasesc. Fiind concurenta mare, au de unde alege. Un plus este faptul ca acum avem o legislatie clara pe care sa o respectam si putem lucra 100% legal. Tin minte ca la inceput adunam grupuri de oameni pentru care ofeream transport, dar trebuia sa le oferim si cazare. Si nu era bine nici asa, pentru ca parca nu aratau a turisti, in viziunea organelor straine de control. De aceste probleme ne impiedicam frecvent la vami. Acum, la orice control, oriunde in Europa, stam cu fruntea sus, totul este clar si, intrucat suntem in regula cu documentele, nu suntem pasibili de amenzi.
Cum vedeti viitorul pietei nationale de transport in conditiile in care Uniunea Europeana va impune prin legislatie liberalizarea?
Punctajul pentru vechimea pe traseele regulate este singurul nostru atu. Daca acesta se va elimina, atunci operatorii romani vor fi foarte expusi. Firmele puternice din vest au potential mult mai mare si ne vor sufoca. Pe de alta parte, fiecare tara europeana a gasit solutii pentru a-si sustine operatorii autohtoni si sper ca si guvernantii nostri sa fie atat de abili incat sa gaseasca solutia convenabila noua.
Ce momente din toata activitatea de transportator v-au ramas in inima?
Eu sunt un om de suflet si am trait alaturi de echipa multe momente emotionante. Anual suntem in top firme si de fiecare data simtim o multumire pentru recunoasterea meritelor. In fiecare final de an organizam o masa, tin un discurs in fata tuturor angajatilor, ii imbratisez pe fiecare, lacrimam cu totii ca incheiem inca un an impreuna. Cunosc problemele familiale ale tuturor angajatilor si nimeni nu inmormanteaza, nu face nunta sau nu are un eveniment mai important sa nu fie stiut de „sefa“. Pun mult suflet in ceea ce fac si in echipa mea. Nu stiu daca e bine sau rau, parerile sunt impartite, insa cu siguranta am multe satisfactii.