Costurile inca reduse si preturile bune ce pot fi obtinute pe relatiile extracomunitare atrag tot mai multi romani. Una din relatiile de interes pentru acestia este Turcia, de unde transportatorii de la noi doresc sa incarce marfa pentru vest sau pentru alte state neocomunitare, precum Iran, Iordania sau Rusia. Piata de transport international din Turcia numara circa 46.000 de camioane, insa dezavantajul turcilor vine din lipsa autorizatiilor de tranzit, problema de care romanii au scapat odata cu integrarea. Pentru a veni in intampinarea transportatorilor care doresc sa se orienteze catre aceasta relatie sau sa-si dezvolte afacerile de aici, luna trecuta UNTRR a invitat cativa membri la targul de transport si logistica Logistrans de la Istanbul.
 

Din delegatia romana au facut parte, pe langa reprezentantii UNTRR, si cei ai companiilor Omsan Logistic, Hoedlmayr Lazar, Eliton Trans, Comdivers Auto, edy Spedition, Tatcos, Vlase Spedition si Int. Lazar.
Turcia este, pentru firmele romanesti de profil, o platforma importanta pentru transportul marfurilor catre tari precum Kazahstan, Iran, Siria sau Iordania, dar si catre Rusia. Relatiile sunt tot mai vizate de transportatorii romani, avand in vedere faptul ca profiturile obtinute aici pot fi mai mari decat cele din transporturile catre UE. „Au fost cazuri in care tarifele obtinute pentru aceste relatii au fost chiar si cu 50% mai mari decat cele catre vest. Alte avantaje sunt infrastructura moderna de aici, dar si autorizatiile de Turcia si CEMT-urile, de care romanii nu duc lipsa“, a explicat Radu Dinescu, secretar general al UNTRR.
Interesata de cresterea numarului de curse pe aceasta relatie este si firma Eliton Trans, care in prezent are trei camioane dedicate pentru Turcia. „Pretul pe kilometru catre Turcia este mai mare decat pentru cursele din vest si a ramas constant, fiind influentat doar de pretul la combustibil“, a explicat Catalin Marinescu, directorul companiei. Pentru Turcia, Eliton are un singur client, care ii furnizeaza curse dus-intors cu piese auto. Compania are trei camioane dedicate si fiecare face cate o cursa saptamanala incepand cu anul trecut. Camioanele Eliton care merg spre Turcia alimenteaza la sediul firmei, iar combustibilul este suficient pentru o cursa dus-intors. „Nu am avut probleme cu controalele nici pe aceasta relatie nici in Romania, mai ales ca interesul nostru e sa caram o greutate cat mai mica.“
 
Costuri mici si sprijin major
Profiturile pe cursele catre Turcia sunt mai mari decat in Vest, deoarece aici si costurile sunt mai mici. Cei care merg pe aceasta relatie trebuie sa achite in primul rand rovinieta si taxa de pod de la Giurgiu. „La Giurgiu platim degeaba o taxa de 37 de euro. Daca banii colectati pentru trecerea peste acest pod ar fi fost folositi pentru infrastructura, ar fi trebuit sa avem un pod ca cel care trece peste Bosfor. Dar suntem in continuare cu infrastructura la pamant si tot noi suntem cei mai vinovati pentru toate accidentele“, a spus Florin Nemes, reprezentantul Tatcos.
La bulgari se achita o vinieta de sapte euro, taxele de cantar si cele vamale care totalizeaza 25 de euro. Urmeaza autostrazile din Turcia, care de la vama bulgara pana la Istanbul ajung la 15 euro. „In Turcia, daca ai o defectiune pe autostrada, primesti suport din partea politiei si a celor de la drumuri. Daca este nevoie, cheama asistenta tehnica si tractarea este un euro/km. Acolo transportatorii sunt sprijiniti, pe cand la noi se cauta legi prin care sa platim tot mai multe taxe. Daca se continua asa vom ajunge sa inchidem firmele. La noi, reparatia unui camion, care era un lucru normal inainte, a devenit acum un efort“, a explicat reprezentantul Tatcos. Compania detine doua camioane cu care face transport pe aceasta relatie, pe care intentioneaza sa le extinda catre vest. „Incarcam de langa Bucuresti si cele mai multe curse sunt pentru Istanbul. Avem numai curse tur-retur. Cand camionul pleaca din Romania stie exact unde va descarca si apoi imediat merge la incarcare pentru retur.“
 
Dezavantaj: timpul de asteptare in vama
Una din problemele intalnite pe relatia catre Turcia este partea de procesare vamala, care face ca timpul de asteptare in frontiera sa fie chiar si de doua zile, depinzand cel mai mult de lucratorii vamali din Bulgaria „Dar, ca sa fim optimisti, nu se mai sta trei zile ca inainte. Mi s-a intamplat sa stau aproape 24 de ore in vama. Cel mai mult se sta la trecerea din Bulgaria in Turcia“, a mai spus reprezentantul Tatcos. Insa cei care au experienta pe relatia Turcia au reusit sa rezolve aceasta problema. „Camioanele noastre nu stau in Turcia mai mult de doua zile. O zi dureaza exportul si inca una importul“, a explicat directorul Eliton Trans.
 
12 camioane pentru licentiere pe international
UNTRR a organizat si o intalnire a transportatorilor romani prezenti la Logitrans cu reprezentantii UND, asociatia turca de transport, la sediul acesteia. Infiintata in 1974, UND are ca membri 1.000 de companii de transport international, din cele 1.500 cate sunt in Turcia, si care numara 46.000 de camioane. Asociatia are 65 de angajati si 12 birouri locale, cele mai multe stabilite in functie de numarul transportatorilor din zona.
Criza a afectat major piata de transport de acolo, astfel ca din octombrie 2008 pana anul trecut activitatea companiilor a scazut cu 30%, iar profitul lor, cu 35%. In aceasta situatie, unele s-au orientat catre logistica, iar altele au fost vandute. In 2010, insa, activitatea de transport international a crescut cu 30%.
In Turcia, pentru a putea primi licenta de transport international este necesara o flota de cel putin 12 camioane, dar si o garantie de 30.000 de euro. Cea mai mare companie de aici este Omsan, cu peste 900 de camioane.
CEMT-urile sunt acordate de ministerul transporturilor in functie de activitatea companiilor, de cursele acestora, de productivitate si de vechimea vehiculelor. Iar cei care fac transport intern nu primesc aceste autorizatii, astfel ca, din cele 1.500 de companii licentiate pentru transport international, numai circa 600 ajung obtina CEMT-uri. Flota de intern a Turciei are peste 300.000 de masini si cuprinde toate categoriile de vehicule de transport marfa. Pentru piata interna se pot infiinta firme chiar si cu un singur camion. Insa vehiculele de aici nu pot depasi varsta de 20 de ani.
 
Romanii sunt interesati de Turcia
Deoarece Omsan are un volum mare de transport din Romania catre Turcia, Bogdan Bortoi, reprezentantul firmei, a rugat reprezentantii UND sa-si intrebe membrii daca ar fi interesati de astfel de curse. „Organizam transport in camioane cu prelata de 20 t.“
Reprezentantul Comdivers a explicat ca firma sa are 200 de camioane, este in curs de crestere si face transport in toata Europa, iar de cinci ani si in Turcia, si este interesat de incarcari din Turcia pentru Cehia, Polonia sau nordul Italiei. „Puteti face asta pentru ca aveti autorizatii de terta tara si CEMT-uri, spre deosebire de transportatorii turci“, au replicat reprezentantii UND.
Reprezentantul Comdivers a mai explicat ca firma detine si un service la Pitesti, aproape de autostrada, autorizat de DAF si Mercedes, si unde se pot face reparatii si pentru semiremorci Krone si Schmitz. „Daca transportatorii turci au probleme cu camioanele pe traseu, pot apela la service-ul nostru“. Cei de la UND au explicat ca in martie 2011 va avea loc adunarea generala a Asociatiei, iar cu aceasta ocazie va avea loc si o expozitie a companiilor care activeaza in domeniile de transport si logistica.
Romanii au mai fost interesati si de conditiile in care isi pot infiinta o companie in Turcia, pentru ca apoi sa faca de acolo transporturi catre Rusia. Reprezentantii UND au explicat ca vizele soferilor turci pentru Rusia sunt cu multiple intrari. Daca se alege varianta Ro-Ro, este nevoie de o singura viza, care se obtine de la Consulatul rus din Turcia. Daca soferii primesc o invitatie de la o companie din Rusia, atunci viza este valabila un an. Invitatia se trimite firmei de transport, pe numele soferului. Taxa pentru o viza este de 320 de dolari, inclusiv taxa de consulat. Viza se poate obtine in 7-15 zile.
Reprezentantul UNTRR William Padina a intrebat daca sunt transportatori turci interesati sa investeasca in Romania, avand in vedere avantajele pe care statutul de tara comunitara l-ar conferi acestora, in special prin faptul ca nu vor mai avea nevoie de autorizatii. In plus, angajand soferi romani, acestia nu vor avea nevoie de vize.
La final, reprezentantii UND au explicat ca isi vor informa membrii despre problemele care intereseaza romanii si ca vor stabili o noua intalnire cu transportatorii romani la care sa participe si o parte a acestora.
 
Insuficiente autorizatii de Romania
Turcii s-au plans de lipsa autorizatiilor de Romania, in special a celor de tranzit si terta tara. „Avem probleme cu autorizatiile de Romania, Ungaria si Austria. Si, cum nu sunt suficiente autorizatii scutite de Romania, membrii nostru sunt nevoiti sa le foloseasca pe cele cu plata. Asa ca am creat noi rute alternative pentru transportatorii nostri pe Ro-Ro, unde soferii vor fi trimisi pe avion. In tranzit avem probleme tot cu autorizatiile de Romania, Ungaria si Austria“, a spus Tamer Dincsahin, presedintele UND. Contingentul de autorizatii a ramas constant la ultima comisie mixta cu Turcia din mai 2010, desi comisia turca a solicitat o crestere semnificativa a acestora. „Noi ne-am opus acestei cresteri. Data trecuta a fost crescut contingentul cu 30% fara nicio justificare. Nu sunt de parere ca ar fi bine sa facem cu ei ce au facut ungurii cu noi, dar daca vrem sa crestem contingentul, atunci ar trebui sa il modernizam.
Cu alte cuvinte, se pot da autorizatii in plus doar pentru vehiculele mai putin poluante“, a spus Radu Dinescu.
 
Turcii ne fenteaza cu autorizatiile BSEC
De anul acesta, turcii au mai putut folosi si cele 200 de autorizatii BSEC (Organizatia de cooperare economica a Marii Negre), create in cadrul unui Proiect Pilot pentru dezvoltarea transportului din statele membre acestei organizatii la care au participat Albania, Armenia, Georgia, Moldova, Romania, Serbia si Turcia. „Romania a facut o mare greseala la BSEC-URTA pentru ca, din cele 12 state care erau membre acolo, doar trei erau si membre UE. Noi, Grecia si Bulgaria. Grecia si Bulgaria nu au intrat in proiectul cu autorizatii. Bulgarii stiau ca, daca intra in acest joc, vor profita turcii. Ceea ce au si facut in primavara, cand au venit cu 70 de camioane in acelasi timp la frontiera Romaniei pentru a trece pe baza acestor autorizatii. Dar ei doreau sa le foloseasca pentru tranzitul catre Ungaria, nu spre o alta tara membra BSEC.“ Insa, desi reprezentantii ministerului de transport s-au opus initial folosirii acestor autorizatii pentru tranzitul catre Ungaria, in final au trebuit sa cedeze deoarece pe acestea nu se preciza foarte clar unde pot fi utilizate. „Ideea acestor autorizatii este incurajarea transporturilor in zona Marii Negre.“ Ramane de vazut daca acest proiect va fi prelungit si anul viitor.