Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Nevoia de a lucra intr-un cadru „politically correct“

Desi ar putea fi un adevarat motor al redresarii economiei nationale, mai ales datorita fondurilor alocate, europene sau nu, constructiile sunt prinse acum in menghina generata pe de o parte de lipsa unei legislatii ferme si unitare, iar pe de alta, de dependenta de importurile de materiale si de echipamente de constructii din alte state europene, dar mai ales din China. Patronatele se vad in continuare nevoite sa repete in fata autoritatilor ca au nevoie de un cadru care sa incurajeze investitiile si sa genereze specialistii de care duce lipsa domeniul, insa se lovesc mereu de zidul prin care acestea le comunica sec schemele de ajutor de stat pentru IMM si banii europeni care „asteapta doar sa fie accesati“. Insa firmele mici si mijlocii, care au nevoie sa se uneasca pentru a castiga putere de negociere, nu pot accesa aceste sume, iar multe dintre institutiile de stat si chiar dintre companiile private, din cauza lipsei specialistilor, se tem sa deruleze astfel de proiecte, fondurile ramanand adesea la indemana unor firme care le acceseaza nu pentru a-si dezvolta business-ul, ci pentru a-l vinde cu un proiect in patrimoniu. Toate acestea arata ca piata constructiilor mai are mult de tras pentru a ajunge la maturitatea antreprenoriala care sa fie pusa in slujba unui sistem concurential „politically correct“, debirocratizat, axat pe investitii, atragere de fonduri si pe modernizare prin digitalizare.

IMM ar putea beneficia in perioada urmatoare de finantari printr-o schema de ajutor de stat, a declarat Gabriel Friptu, director in Ministerul Fondurilor Europene, in cadrul webinarului „Sectorul constructiilor 2021 – finantari, investitii, risk management“, organizat de Pria Events. „A existat un mecanism de alocare pentru zona de investitii, in general catre mediul de afaceri si sanatate, ca raspuns la pandemie. In momentul de fata, cu adresabilitate directa mediului privat, inclusiv companiilor din domeniul constructiilor, s-a aprobat o ordonanta cu o schema de ajutor de stat pe cadru temporar un pic mai favorabil pentru investitii in cadrul IMM. Este o schema cu un buget de circa 500 de milioane de euro, prin care IMM pot beneficia de o finantare intre 50.000 si 200.000 de euro. Schema de ajutor de stat este un pic mai relaxata: cofinantarea beneficiarilor este de 15% pentru cele sapte regiuni de dezvoltare mai putin dezvoltate si de 30% pentru Bucuresti-Ilfov.“

Pentru Romania, propunerea CE pentru Politica de Coeziune inseamna un buget de circa 30 de miliarde de euro, pentru 2021-2027. Daca adaugam si cofinantarea nationala, ajungem la 38 de miliarde de euro, din care 8 miliarde de euro pentru transporturi, 4,6 miliarde de euro pentru eficienta energetica, 1,8 miliarde de euro pentru dezvoltare-cercetare, 2,3 miliarde de euro pentru educatie si formare profesionala, 2,5 miliarde de euro pentru ocuparea locurilor de munca, 11,5 miliarde de euro pentru dezvoltare regionala, 3,7 miliarde de euro pentru incluziune sociala si combaterea saraciei si 3,8 miliarde de euro pentru sanatate.

Companiile care se unesc intr-un grup nu beneficiaza de fonduri pentru IMM

Presedintele Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC), Cristian Erbasu, remarca insa ca nu pot beneficia de fondurile pentru IMM companiile mici si mijlocii care se unesc intr-un grup. De asemenea, observa ca in zona companiilor mari nu vor exista granturi, chiar daca acestea sunt cele care alimenteaza, le tin in viata si le creeaza continuitate IMM-urilor. „Toate sunt dependente unele de altele. Separarea intre companiile de constructii poate sa genereze suferinta pentru companiile mici care au nevoie de piata, de contracte“, a spus acesta, subliniind: „au fost foarte multe discutii despre firmele de grup, iar la nivel guvernamental s-a concluzionat ca este o problema sistemica. Acum, deciziile trebuie sa fie foarte clare privind firmele care vor sa acceseze fondurile, chiar daca fac parte dintr-un grup sau colaboreaza cu o companie mare. De exemplu, in infrastructura putem vorbi despre un subcontractor care lucreaza 2-3 ani la o autostrada, dar da doar utilajele luate pe fonduri europene. Si, pentru ca subcontractorul are contractul facut 90% cu antreprenorul general, conform reglementarilor anterioare se considerau legate cele doua companii, iar firma mica sau mijlocie devenea mare si se supunea regulamentelor firmelor mari, fiind nevoita apoi sa returneze banii. Este adevarat ca se pot acoperi o parte din aceste riscuri printr-o asigurare, dar nicio asigurare din lume nu va acoperi o ambiguitate in ceea ce priveste interpretarea legii.“

Gabriel Friptu atrage atentia ca se intra intr-o chestiune convergenta. „Ajutorul de stat e un aspect bine tratat la nivelul UE, iar solutia este sa propunem de la inceput un mecanism de finantare care sa nu tina cont de dimensiunea firmei. Ne gandim la o astfel de schema care sa puna un credit subventionat intr-un pachet cu un grant care va fi limitat. Se doreste o schema oarecum dedicata sectorului de constructii pentru ca aici exista o specificitate.“

Pe de alta parte, Cristian Erbasu atrage atentia ca, in contextul de tara, foarte multe fonduri europene nu au fost folosite rentabil, in special in mediul privat. „In ultimii ani, multe companii care au beneficat de fonduri nu aveau de gand sa-si dezvolte business-ul, ci mai degraba sa-l vanda cu un proiect in patrimoniu, ca singur bun al firmei. Este pacat sa nu folosim banii UE eficient sau sa nu ii folosim deloc.“

Productia locala de materiale de constructii trebuie prioritizata

In noul context de criza, domeniul constructiilor ar trebui sa aiba un rol foarte important in redresarea economiei, mai ales datorita fondurilor alocate, europene sau nu, este de parere Cristian Erbasu. Constructiile au rolul de a echilibra o balanta defavorabila investitiilor in ultimii ani, cand s-a mers mai mult pe consum si pe componenta sociala. „O economie aflata in impas din cauza pandemiei trebuie refacuta in primul rand prin investitii care inseamna nu numai aprovizionarea cu bunuri, ci in principal constructii, investitii in infrastructura mare, sanatate, invatamant si in alte retele“, a spus acesta, completand: „industria noastra produce prea putine echipamente in Romania. Strategia pe termen mediu si lung a tarii noastre ar trebui sa prioritizeze pentru anumite domenii importante productia in Romania, astfel incat sa nu depindem covarsitor de alte piete. In aceasta perioada, europenii si-au dat seama ca sunt dependenti de productia din China. Importam, inclusiv din Europa, tot ceea ce inseamna materiale prefabricate, incepand cu partea de ceramica, de finisaje, si continuand cu instalatii si nu numai. Desi in trecut produceam bitum in Romania, iar metalele se fabricau in institutele siderurgice romanesti, in acest moment importam aproape 80% din aceste materiale. De foarte multe ori suntem dependenti de importatori, preturile sunt instabile, iar furnizarea lor ne creeaza greutati. Necesitatea unor investitii in Romania in privinta producerii de materiale de constructii absolut necesare pietei in urmatorii 10-20 de ani este un subiect pe care vrem sa il discutam cat de curand chiar si cu ministrul Fondurilor Europene.“

Fonduri exista, dar s-a instaurat o letargie in zona constructiilor

Domeniul constructiilor se afla intr-un con de umbra care speram sa nu tina mai mult de un an, a mai spus Cristian Erbasu. „La sfarsitul anului in curs si inceputul celui viitor, sectorul constructiilor va suferi din cauza crizei unor licitatii desfasurate si a unor demarari de proiecte din ultimul an, dar si din cauza instabilitatii din zona politica, dublate de starea impusa de pandemie. Intregul context a atras o letargie in zona constructiilor. In sectorul privat, cifrele au scazut foarte mult, iar acum toate asteptarile vin dinspre investitiile guvernamentale sau ale institutiilor locale. Constructorii sunt foarte atenti spre astfel de investitii, insa si acestea au intaziat in a fi demarate.“

Guvernul, pe de alta parte, afirma ca sprijina domeniul constructiilor prin investitii noi si prin continuarea programelor, finantarea fiind asigurata in permanenta. „In primele sase luni, in mijlocul celei mai mari crize de pana acum, guvernul a investit o suma record de 16,1 miliarde de lei. De asemenea, presedintele a anuntat ca a negociat si ca va primi circa 80 de miliarde de euro fonduri europene pentru infrastructura“, a spus Horea ªarlea, subsecretar de stat la Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei (MLPDA). Acesta a punctat ca MLPDA gestioneaza Programul Operational Regional luat in considerare in cadrul Planului de Reconstructie, program care are in vedere alocarea imediata a unei finantari pe axele 2.1 si 2.2 dedicate mediului privat. „Este vorba de un miliard de euro sub forma de granturi nerambursabile pentru IMM: 550 de milioane de euro granturi pentru investitii, 350 de milioane granturi pentru repornirea companiilor afectate de pandemie (turism, HoReCa, transport, evenimente) si 100 de milioane de euro granturi pentru intreprinderile fara angajati.“

Cristian Erbasu considera ca, desi sunt alocate fonduri, oamenii nu stiu foarte clar ce au de facut in perioada urmatoare. „E cale lunga pana sa ajunga firmele sa consume fondurile. Acestea trebuie sa se apeleze la firme de consultanta care, dupa ce se zbat sa li se aprobe un proiect, te lasa cu ochii in soare in timpul implementarii. Iar daca se intampla ceva in aceasta perioada, ele sunt exonerate de orice responsabilitate. Foarte multi din cei care s-au lasat pe mana consultantilor nu au sfarsit prea bine, mai ales in zona constructiilor“, a spus presedintele FPSC, completand: „sunt si institutii de stat care, dintr-o lipsa a specialistilor, au o temere in a derula astfel de proiecte. Sunt zone defavorizate care nu au posibilitatea sa acceseze astfel de fonduri sau pot sa o faca in mod eronat, din lipsa de specialisti. De asemenea, companiile din strainatate, chiar si estice, sunt surprinse de modul extrem de rigid si birocratic in care se acceseaza si se lucreaza pe aceste fonduri europene, mult diferit de modul in care se lucreaza in tarile lor. Toate acestea se stiu, dar nu se face nimic. Ca urmare, nu cred ca suntem pregatiti sa accesam fonduri.“

O treime din membrii FPSC au angajat muncitori intorsi din strainatate

Romania se confrunta cu problema majora a lipsei specialistilor din domeniul constructiilor, intareste Cristian Erbasu. „La nivel mondial, in ultimii 10 ani, se discuta din ce in ce mai mult despre Building Information Modelling (BIM), un sistem de productie care isi propune sa transforme un santier de la inceput la sfarsit, implementat de cateva companii de proiectare pentru a genera coordonare si pentru a diminua riscurile. In cadrul acestuia se folosesc imprimante 3D, robotica, prefabricate, tehnologie avansata. Pandemia a facut ca si in Romania sa fie alocate foarte multe fonduri digitalizarii si automatizarii, insa BIM abia a ajuns la nivelul 3, pe cand in alte tari este deja la Nivel 7. Romania, fara specialisti, nu va reusi sa tina pasul. Avem nevoie de un centru BIM, ca peste 10 ani sa avem o masa critica de specialisti care sa dezvolte BIM pe toate palierele“, a spus acesta, completat de subsecretarul de stat la MLPDA: „in cadrul ministerului se lucreaza sustinut la proiectul de digitalizare a domeniului constructiilor. Astfel, avem in avizare interministeriala introducerea semnaturii electronice in constructii. Inca din 2001 exista cadrul legal, insa nu a fost legiferat modul in care poate fi folosita semnatura electronica. De asemenea, pentru specialistii atestati in constructii, incercam sa debirocratizam pasii, prin crearea cadrului real pentru avizarea si autorizarea proiectelor de investitii pentru persoane fizice private, unitati comerciale sau pentru primarii.“

Insa criza de forta de munca din constructii nu se refera doar la nivelul de pregatire profesionala, ci si la cel numeric, afirma Adriana Iftime, director general al FPSC. „Am reusit sa facem o serie de interventii in legislatia existenta, astfel ca in viitorul apropiat Casa Sociala a Constructorilor va putea sa faca si pregatire profesionala pentru forta de munca din constructii.“

FPSC a lansat un sondaj in randul firmelor membre pentru a afla in ce proportie muncitorii care s-au intors din strainatate au ales sa ramana acasa si sa se angajeze in firmele romanesti. „Circa o treime din repondenti au angajat muncitori care s-au intors din strainatate, dar in numar foarte mic, sub 10. Se vorbeste mult despre aceasta intoarcere, insa nu este un val de muncitori, asa cum ne-am dori. Optiunea lor de a ramane acasa e in continuare destul de firava.“

Nicoleta Vatlavec, Manager Corporate in cadrul Groupama Asigurari, este de parere ca provocarea principala a constructorilor in acest moment este asigurarea continuitatii business-ului, in paralel cu garantarea securitatii angajatilor. „Un studiu din 2018 a aratat ca doar 4 din 10 angajati sunt multumiti de pachetul primit de la angajator, in conditiile in care 85% au confirmat ca sunt motivati in principal de beneficiile extrasalariale (asigurare de sanatate, tichete de masa, program flexibil). Pentru angajatul modern, motivatia consta in calitatea si flexibilitatea conditiilor in care isi desfasoara activitatea si in consistenta pachetului care ii ofera traiul zilnic.“

Articole similare