Directiva detaşării transnaţionale nr. 1057/2020, parte a Pachetului Mobilitate, va intra în vigoare din februarie 2022. Aceasta aduce clarificări cu privire la tipurile de activităţi de transport care trebuie încadrate la detaşare, respectiv cabotajul şi orice altă formă de transport, cu excepţia celui bilateral şi implicit a tranzitului desfăşurat în timpul cursei de transport bilateral, şi stipulează că şoferii trebuie plătiţi cu remuneraţia/salariului minim din statul unde se face detaşarea.
Consultantul fiscal Petrică Horga a explicat cu prilejul Galei Tranzit de la Cluj că în situaţia în care şoferul nu este într-o situaţie de detaşare transnaţională se aplică în continuare instituţia delegării şi Codul Muncii, iar dacă vorbim de detaşare se vor aplica prevederile directivei 1057/2020 şi respectiv legea românească de transpunere.
Directivele europene vorbesc despre remuneraţie ca şi concept mai larg, însă transpunerea în legislaţia românească (legea 16 şi legea 172) a fost nuanţată, arată Petrică Horga, astfel că în cazul transporturilor internaţionale trebuie aplicată doar cerinţa legată de salariul minim.
Astfel, diferenţa dintre salariul minim plătit în România şi nivelul de remuneraţie minim în diferite state UE poate fi acoperită prin indemnizaţia specifică detaşării, care, până la un anumit nivel, nu se impozitează. „Aceasta din urmă trebuie evidenţiată ca atare şi nu sub denumirea populară de diurnă, întrucât reprezintă cu totul altceva: se acordă pentru a compensa inconvenientele cauzate de detaşare şi nu are ca scop rambursarea cheltuielilor de transport, cazare şi masă ale angajaţilor. Iar acest lucru trebuie specificat foarte clar în contractul de muncă sau în dispoziţia de detaşare, pentru a nu apărea niciun dubiu în momentul controlului. În cazul în care indemnizaţia include şi cheltuieli de cazare, transport şi masă, cuantumul acestora trebuie clar delimitat de restul indemnizaţiei şi evidenţiat. Termenul de diurnă trebuie evitat, pentru că atrage atenţia autorităţilor de control din celelalte ţări, întrucât îl asimilează cu definiţia diurnei din legislaţia proprie”, a explicat Petrică Horga.
