In cazul ansamblurilor rutiere mai mari de 38 t se emit 90 g CO₂/tkm, pe cand in cazul trenurilor, 20 g CO₂/tkm, iar la aerian se ajunge la circa 1.600 g CO₂/tkm. Tocmai de aceea Carta Alba a Transportului din 2011 prevede ca 30% din marfurile care trebuie sa ajunga la mai mult de 300 km distanta sa fie transportate pe cale ferata sau pe ape de interior.
Un alt indicator relevant in domeniu este procentul de kilometri pe care camioanele ii parcurg goale in diverse tari din UE. Media este de circa 21%, varful apartine Ciprului, cu 42%, dar aici de vina este si suprafata foarte mica a insulei, urmat de Grecia, cu circa 35%, Irlanda si Austria, fiecare cu aproape 35%, iar la polul opus se afla Luxemburg, cu circa 7%, Danemarca (circa 12%) si Suedia (circa 15%), conform Eurostat 2014.
 

Exista insa, asa cum arata raportul McKinnon din 2010, numeroase constrangeri in calea utilizarii mai eficiente a camioanelor: fluctuatia cererii, nesiguranta in ceea ce priveste cerintele transportului, reglementarile referitoare la sanatate si siguranta, restrictiile legate de dimensiunea si greutatea vehiculelor, programarile imprecise ale livrarilor, livrarile just-in-time, natura ambalajelor si a echipamentelor de manipulare, capacitatea limitata de stocare la destinatie, incompatibilitatea vehiculelor si produselor pentru incarcare la retur si slaba coordonare a achizitiilor, vanzarilor si logisticii.
O posibila solutie pentru unele dintre aceste probleme este colaborarea pe orizontala, dar, cel putin in Romania, nu este un model foarte apreciat. Nestlé si Pepsico au incheiat insa un astfel de acord de colaborare in Benelux si in loc de 43,8 kg CO₂/t, cat erau emisiile in cazul livrarilor separate, sau 27,3 in cazul grupajelor, s-a ajuns la 20,3 kg CO₂/t datorita sincronizarii.
O astfel de colaborare este cu atat mai interesanta daca se folosesc camioane de mare capacitate, dar deocamdata in Europa doar 4,5% din marfuri sunt transportate astfel: 2,6% in Suedia (unde se folosesc ansambluri de 25,25 m lungime si greutate totala maxima de 60 t), 1,5% in Finlanda (lungime de 25,25 m si greutate maxima de 76 t), 0,3% in Olanda (25,25 m si 50 t), 0,04% in Danemarca (teste din 2008, extinse pana in 2017, cu ansambluri de 25,25 m si 60 t), si 0,01% in Germania (teste limitate cu vehicule Gigaliner din 2007 si extinse din 2012 in sapte state federale).
In ceea ce priveste trainingul de condus economic, Departamentul de Transport din Marea Britanie a ajuns in 2010 la concluzia ca daca 90% din soferii de camioane grele ar fi astfel pregatiti si ar continua sa aplice tehnicile invatate s-ar putea reduce in cinci ani cu pana la trei milioane de tone emisiile de CO₂ si cu 200 de milioane de lire costurile din aceasta industrie.
Alan Mc Kinnon, profesor in cadrul Universitatii Kühne Logistics, a prezentat cu ocazia conferintei cu tema „Oportunitati pentru logistica verde in Europa de Est“, organizate de BERD, si un studiu realizat in colaborare cu Posta din Marea Britanie, ce arata potentialul de reducere a emisiilor de CO₂ pe care il au diferite tipuri de vehicule ecologice, precum si costul, in lire, pentru fiecare tona de carbon economisita, care este de o lira pentru autotractorul pe baza de metan, trei lire pentru autosasiul pe baza de metan, 18 lire pentru autotractorul de 7,5 t pe baza de metan, 96 de lire pentru vehiculul hibrid de 7,5 t, 221 de lire pentru vehiculul electric de 7,5 t, 274 de lire pentru vanul pe metan, 280 de lire pentru vanul electric, 327 de lire pentru sasiul hibride si 651 de lire/tona de CO₂ economisit pentru vanul 100% electric.