Alternativa este între a construi noi infrastructuri feroviare sau a se angaja doar în întreținerea extinsă și la timp a rețelei existente. Aceasta este o răscruce de drumuri în care Țările de Jos par să fi ales a doua cale. Într-o declarație pentru agenția locală de știri ANP, ministrul Infrastructurii, Mark Harbers, nu a lăsat loc de interpretări cu privire la opțiunile ministerului său și ale guvernului olandez: accentul principal va fi pus pe întreținere. Resursele sunt limitate, reduse din cauza creșterii costurilor materiilor prime și energiei, și din acest motiv nu pot fi deturnate către construirea de noi infrastructuri. Vor fi salvate doar proiectele care au fost deja aprobate, sunt în curs de desfășurare sau sunt planificate în alt mod.
Cu toate acestea, acest lucru nu ar trebui să aibă repercusiuni deosebit de critice pentru rețeaua feroviară, cel puțin pe termen relativ scurt. Potrivit administratorului olandez de infrastructură ProRail (Railinfratrust), decizia guvernului ar avea un impact relativ asupra sectorului feroviar, deoarece majoritatea proiectelor planificate pot fi încă realizate. ProRail a pus în evidență aproximativ 300 de proiecte deja programate, evident foarte diferențiate atât din punct de vedere al angajamentului economic necesar, cât și al anvergurii proiectelor, pentru a trage concluzia că nu ar trebui să existe repercusiuni, cele mai multe dintre acestea încadrându-se la capitolul exploatare și întreținere.
Țările de Jos marchează, de asemenea, un timp în ceea ce privește echiparea rețelei cu sistemul de semnalizare Ertms/Etcs, standard european. În prezent, există doar 4 coridoare pe care a fost adoptat noul standard. Alte opt linii ar trebui să fie adaptate, dar nu în prea mare grabă, deoarece se așteaptă cel puțin 6 ani până când vor fi echipate. Operatorul de rețea ProRail justifică acest lucru prin faptul că sistemul național de protecție automată a trenurilor Atb garantează un nivel bun de siguranță și este instalat relativ recent. Cu toate acestea, abordarea olandeză a declanșat o comparație vie cu Belgia, țară care împarte multe coridoare feroviare cu Olanda.
Spre deosebire de Țările de Jos, operatorul de rețea belgian Infrabel a făcut un pas decisiv către noile tehnologii. Până în prezent, mai mult de jumătate din căile ferate belgiene sunt echipate cu Etcs, iar până la sfârșitul anului 2023 vor fi adăugați încă 670 km. Dar avâtul Belgiei are și un dezavantaj, iar acesta este obiectul disputei cu Olanda. În funcție de importanța rețelei, Infrabel a decis să adopte fie standardul de bază de nivel 1, nivelul 1 LS (supraveghere limitată), fie nivelul 2, mai avansat (același ales direct de RFI). Doar locomotivele locale care au capacitatea de a recunoaște toate aceste standarde pot circula fără restricții în Belgia, ceea ce limitează funcționarea locomotivelor olandeze echipate numai cu standardul L2.
