Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Profituri bunicele din logistică și depozitare. Cerealele au jucat un rol important.

Într-un an dificil pentru piața de transport și logistică (mai ales în partea a doua a lui 2022), cifrele raportate de firmele din expediții, logistică și depozitare sunt în creștere, iar aici un rol important pentru România l-au avut volumele venite peste noapte care au avut ca origine sau destinație Ucraina. Volumele de cereale depozitate și transportate au salvat cumva segmentul firmelor din logistică și expediții și mai ales al firmelor cu activități de depozitare în silozuri (iar aici cele din Constanța și unele județe din Moldova demonstrează clar acest lucru), în timp ce comerțul online și activitățile cu valoare adăugată au adus plusuri în zonele consacrate: București/Ilfov, Constanța, Oradea, Arad, Timiș. Plusul la nivelul cifrei de afaceri, de nici 15%, nu lasă mult în pușculița firmelor din domeniu dată fiind inflația înregistrată în 2022 și creșterile de costuri, chiar dacă, la nivel de profit, creșterea este mai mare procentual vorbind, de circa 30%.

Cele 3.723 de firme din România care au codurile CAEN 5210 (depozitări), 5221 (activități de servicii anexe transporturilor terestre) și 5229 (alte activități anexe transporturilor) au realizat în 2022 – cu 48.835 de angajați (față de 48.245 de angajați, cât au avut cele 3.724 de firme din aceste domenii în 2021) – o cifră totală de afaceri de 5,170 de miliarde de euro (cu 650 de milioane de euro mai mult decât în 2021, când s-au înregistrat 4,523 de miliarde de euro) și un profit de 374,20 de milioane de euro, față de 286,90 în anul anterior.

București și Ilfov se detașează cu aproape două milioane de euro de Constanța

În topul celor mai mari cifre de afaceri realizate de firmele de transport/expediții, operatori de logistică, agenți de shipping, platforme intermodale ș.a. sunt în 2022, ca și în ceilalți trei ani anteriori, Bucureștiul (2,29 miliarde de euro) și Ilfovul (737,10 milioane de euro), care au în total 3,03 miliarde de euro (cu aproape un miliard mai mult decât în 2021, când au totalizat o cifră de afaceri de 2,28 de miliarde de euro.

La mare distanță se situează Constanța, care urcă pe locul al doilea, cu 387,80 de milioane de euro, față de 275,20 în 2021, devansând județul Bihor, care acum este pe locul al treilea, cu 382,90 de milioane de euro, față de cele 295,40 de milioane de euro înregistrate anul anterior, când se clasa pe locul al doilea. „Plusul” mare apărut în dreptul județului Constanța se datorează în mare măsură avântului luat de depozitarea cerealelor, afacere care a adus câștiguri importante mai multor companii deținătoare de silozuri de cereale, nu numai din Constanța, ci și din Galați și multe alte județe din Moldova.

Timișul continuă să se mențină pe locul al patrulea cu 267,5 milioane de euro (227,50 de milioane de euro în 2021) și Giurgiu pe locul al cincilea cu 205,80 de milioane de euro (207,40 în 2021).

Locul al șaselea este câștigat anul acesta de județul Arad (166,70 de milioane de euro), urmat de Brașov cu 151,20 de milioane de euro, care în 2021 nu a intrat în Top 10 județe după cifra de afaceri. Următoarele două locuri sunt ocupate de județe din Moldova: Neamț, cu o cifră de afaceri de 121,6 milioane de euro în 2022 și 82,7 milioane de euro în 2021, urmat de Iași, cu 104,5 vs. 87 milioane de euro.

Top 10 se încheie cu Argeș, cu o cifră de afaceri cumulată de 84,5 milioane de euro, deși în 2021 nu făcea partea din primele 10, iar județele care au ieșit din Topul pe 2021 pentru a le face loc Brașovului și Argeșului sunt Cluj și Botoșani.

Pe ultimele 10 poziții în topul după cifra totală de afaceri din expediții, logistică și depozitare se află Călărași (13,51), Vrancea (11,58), Vaslui (10,95), Alba (10,90), Brăila (10,39), Sălaj (6,78), Olt (5,96), Tulcea (5,40), Vâlcea (4,67) și Ialomița (3,98 de milioane de euro). Județele care s-au salvat din Topul „codașelor” sunt Covasna care urcă o poziție (13,72 de milioane de euro, față de 11,70), Bistrița-Năsăud care, cu 53,4 milioane de euro, a înregistrat o creștere masivă de 45,5 milioane de euro față de anul anterior, Mehedinți care urcă pe poziția 20 cu 46,14 milioane de euro) și Gorj (24,19 milioane de euro).

Venituri puțin mai mari, profituri cu 30% mai mari

Și la nivelul profiturilor obținute din activități de expediții, logistică și depozitare, Bucureștiul și Ilfovul sunt pe primul loc și tot la foarte mare distanță de restul județelor, cu un total de 196,6 milioane de euro, față de 127,80 în 2021 și 83,20 în 2020. Clasamentul continuă, ca și în 2021, cu Constanța – care a cunoscut o dezvoltare fulminantă după preluarea traficului de mărfuri având ca origine sau destinație Ucraina – cu un profit de 60,6 milioane de euro, față de 30,5 în 2021, și Bihor (19,2/13,24 de milioane de euro). Iar pe poziția a patra este de data aceasta Timiș, cu 14,5 milioane de euro (urcă o poziție față de anul trecut, când era depășit de Giurgiu).

Urmează, ca și în 2021, Arad, cu 11,9 milioane de euro profit total, și Argeș, cu 10,2 milioane de euro, față de cele 8, respectiv 6,83 de milioane de euro în 2021. Top 10 se încheie cu trei intrări noi: Galați cu 9,43 de milioane de euro, Brașov cu 8,01 milioane de euro și Prahova cu 6,70 de milioane de euro. Giurgiu se poziționează pe ultimul loc în top 10, cu 7,95 de milioane de euro, deși în 2021 era pe locul al patrulea, cu 11,51 de milioane de euro.

Județele aflate în Top 10 în funcție de profit se află și în Top 10 după cifra de afaceri, cu excepția Galațiului și a Prahovei, care înlocuiesc Iași și Neamț.

Ultimele 10 județe cu cele mai mici profituri din logistică în 2022 sunt: Brăila (999.234 de euro), Teleorman (907.191 de euro), Bacău (886.440 de euro), Călărași (765.090 de euro), Covasna (717.502 euro), Ialomița (577.192 de euro), Tulcea (490.448 de euro), Vâlcea (422.833 de euro), Gorj (411.702 euro) și Harghita (79.233 de euro). Din topul „codașelor” s-au salvat față de 2021 Vaslui, Buzău, Caraș-Severin și Vrancea.

Județele cu cele mai multe companii respectă clasamentul după cifră de afaceri

După numărul de firme existente în fiecare județ, primele 10 sunt București+Ilfov, cu 972, față de 1.040 în 2021, Constanța (268/247), Bihor (250/242), Brașov (166/108), Timiș (165/184), Cluj (151/221), Arad (140/128), Galați (109, deși în 2021 nu făcea parte dintre județele fruntașe), Argeș (107/106) și Buzău (101 agenți econimici). Noutățile sunt reprezentate de intrarea în Top 10 a județelor Galați și Buzău, care iau astfel locul Doljului și Sibiului, aflate de data aceasta doar pe poziția a 15-a, cu 78 de firme, respectiv pe poziția a 20-a, cu 63 de agenți economici.

În Top 10 după numărul de firme de logistică, expediții și depozitare se află șapte județe care sunt și în Top 10 după cifra de afaceri. Lipsesc Giurgiu și Neamț – unde sunt doar 34 de companii de logistică, expediții și depozitare – și Iași unde sunt doar 67 de companii, dar care realizează o cifră de afaceri și un profit ce plasează aceste județe printre primele 10 în topul național. Județele Giurgiu și Prahova sunt în Top 10 după profit, dar lipsesc din Top 10 după numărul de firme, unde intră Buzău și Cluj (acesta din urmă nefăcând parte nici din Top 10 după cifra de afaceri).

Multe dintre județele în top după cifra de afaceri, dar absente în clasamentul după numărul de companii specializate în expediții-logistică-depozitare, sunt aici datorită capacităților mari de depozitare a cerealelor, comercializarea de cereale aducând cifră de afaceri notabilă, însă nu și profit din activități cu valoare adăugată.

În București și Ilfov lucrează aproape două treimi din numărul total de angajați în depozite

București și Ilfov au atins împreună 36.046 de angajați, în creștere față de cei 31.874 din 2021 și 31.537 din 2020, depășind chiar și cei 32.492 de angajați de dinainte de pandemie (2019). Urmează Bihor (2.031/1.954) și Constanța (1.922/1.721). Pe locul al patrulea se menține Timiș cu 1.656, în ușoară scădere față de cei 1.698 de angajați din 2021, dar în creștere majoră față de 2020 (768). Urmează două județe care și-au inversat pozițiile din 2021: Giurgiu cu 1.106 față de 1.130 în 2021 și Brașov, cu 1.048/1.154. De asemenea, și acestea două, precum Timișul, înregistrează o ușoară scădere a numărului de angajați față de cei din 2021. Următoarele trei locuri sunt neschimbate atât față de 2021, cât și față de 2020: Arad (1.020/992/974), Cluj (778/755/649) și Prahova, cu 710 în 2022, 619 în 2021 și 561 în 2020. Iar pe locul 10 revine Dâmbovița, cu 484 de angajați în 2022, după ce în 2021 nu se mai afla în primele 10, ca în 2020.

Două județe din Top 10 după numărul de angajați nu se regăsesc și în Top 10 după cifra de afaceri – Brașov și Arad – care au deci o productivitate mai mică per angajat, în timp ce Iași, Neamț și Argeș au venituri care le clasifică în primele 10, dar nu sunt în Top 10 și ca număr de angajați.

Două județe din Top 10 după profit, Argeș și Galați, nu apar și în Top 10 după numărul de angajați, din aceleași considerente precum județele Neamț și Iași. În schimb, Cluj și Dâmbovița sunt în Top 10 după numărul de angajați, dar nu și după profit. Iar trei dintre județele din Top 10 ca număr de angajați lipsesc din Top 10 după numărul de firme: Dâmbovița, Prahova și Giurgiu. În schimb, Buzău, Galați și Argeș apar în Top 10 după numărul de firme, dar nu și în topul după numărul de angajați.

Articole similare

Ad