Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

AI nu înlocuiește oamenii în luarea deciziilor, ci îi ajută să fie mai productivi

Revoluția digitală se întâmplă oricum, este ideea de la care a pornit discuția dintre Octavian Radu, co-fondator și CEO Smart Touch Technologies, și Marian Hurducaș, marketing & content strategist în cadrul Upgrade 100, prilejuită de a 19-a conferință ARILOG. De aceea firmele trebuie să nu o amâne de teamă că investițiile sunt prea mari sau din cauza altor temeri care au făcut și ele obiectul discuției, și mai ales trebuie să își stabilească obiective clare pe care să le atingă cu ajutorul transformării digitale

Marian Hurducaș, care este direct interesat de transformarea digitală și se ocupă de supervizarea unor astfel de procese, crede că tehnologiile care folosesc inteligența artificială (AI) ne sperie pe mulți dintre noi, deoarece în general ne sperie lucrurile pe care nu le înțelegem și care nu ne ajută să avem predictibilitate mai mare.

Însă Octavian Radu a dat asigurări că nu este nimic de speriat, admițând totuși că, așa cum apariția robotului aspirator a permis păstrarea caselor mai curate, dar cu mai mult de muncă din partea gospodinelor, așa și folosirea AI este însoțită de presiune pentru creșterea productivității, astfel că oamenii ajung să lucreze mai mult și în același timp li se spune că nu ei lucrează de fapt, ci tehnologia.

CEO-ul Smart Touch recomandă ca transformarea digitală a unei firme să înceapă de unde ar avea cel mai mare impact. De exemplu, la financiar-contabilitate sunt sisteme de procesare inteligentă a documentelor care să ajute omul să înțeleagă ce este în ele. „Deci AI este acolo să te ajute, nu să te înlocuiască.”

De multe ori în filialele din România ale unor multinaționale modulele noi se aduc mai târziu decât în statele din vest sau chiar deloc, și atunci cei care vor să se adapteze la piață și să fie competitivi nu au la dispoziție instrumentele necesare deoarece companiile‑mamă consideră că nu e momentul ca ele să ajungă și aici. În acest context, Octavian Radu atrage atenția asupra faptului că, dacă o companie așteaptă momentul perfect pentru a începe transformarea digitală, nu o va începe niciodată. „Ea trebuie să vină cât mai curând, dar cu pași mici și fără a schimba modelul de afaceri al firmei doar pentru a include transformarea digitală, ci identificând segmentele și departamentele unde este bine să se înceapă și determinând modul cum se armonizează modul de lucru cu tehnologia. După asta este o poveste fără sfârșit.”

Conținutul creat de AI nu este neapărat precis, dar se pot face reglaje

O altă temere des întâlnită este că AI prestează activități pe care până acum le făceau numai persoane înalt calificate și le ia acestora locurile de muncă. Și tot mai multe posturi dispar sau sunt modificate profund.

CEO-ul Smart Touch Technologies a subliniat însă că o mare problemă a AI sau a ChatGPT este că „halucinează” (termen introdus de Google) în sensul că, deși pot crea conținut care la prima vedere pare să aibă sens, el nu este deloc corect sau precis. AI are un parametru folosit de firmele care dezvoltă sisteme de înțelegere naturală a limbajului: temperatura, adică gradul în care un model poate fabula. „De exemplu, dacă alcătuiești un model prin care să întrebi un retailer unde este un anumit produs la raft, îi dai o temperatură foarte mică, astfel încât să nu fabuleze, pentru că este vorba de informații concrete. Dar dacă vrei să redacteze un eseu îi dai temperatură foarte mare.”

Orice model de AI fabulează, indiferent cât de strict este domeniul în care e folosit și cât de clară este informația. Deci inclusiv când e vorba de interpretarea datelor de la departamentele juridic sau contabil. „Important este să vedem cum îl configurăm și cum facem reglajele fine astfel încât datele pe care ni le furnizează să fie cât mai precise. Nu putem lăsa un model care fabulează – și nu există soluții să nu fabuleze – să ia decizii de afaceri.”

Etapa de învățare este cea mai importantă

Competențele digitale din România sunt cu mult sub media europeană, câtă vreme, conform Digital Economy and Society Index, numai 20% din populație le are, spre deosebire de 50-55% la nivelul întregii Comunități Europene și 85% în Finlanda, țara cea mai transformată digitală din zonă. De aceea se pune, pe bună dreptate, întrebarea dacă în România suntem parte a acestei realități sau ne uităm la ea din afară. Deoarece transformarea digitală, odată începută, nu se mai termină niciodată, dar cum o faci dacă nu ai competențe digitale?

Singura soluție este, în opinia lui Octavian Radu, ca societatea să investească în a educa oamenii și a-i învăța să folosească softuri, AI și tot ce le pune la dispoziție tehnologia pentru a fi mai eficienți și mai competitivi. Deci etapa de învățare este cea mai importantă și abia după ce înțelegi competențele digitale poți vorbi de transformare digitală și poți ști cum e bine să colaboreze oamenii și tehnologiile pentru o eficiență cât mai bună.

Exemplul, cea mai bună promovare

În România sunt puține IMM-uri care au început să facă transformare digitală și nici instituțiile statului nu sunt avansate, astfel că și pentru partenerii lor care au adoptat sisteme și tehnologii moderne este dificil să se conecteze cu aceștia, să interconecteze procese, și sfârșesc tot prin a plimba hârtii dintr-un loc în altul.

Totuși, în ultimul timp și statul face progrese. De exemplu, există un sistem AI care procesează automat cărțile de identitate ale vehiculelor și trimite datele spre sistemele interne ale Finanțelor. Ba uneori statul avansează chiar mai rapid decât firmele private.

În ceea ce privește conectarea dintre firme private cu grad diferit de transformare digitală, dacă cea care folosește mai multă tehnologie are rezultate bune datorită acesteia cealaltă îi va urma sigur exemplul. „Pentru că transformarea digitală trebuie promovată prin exemple.”

Reducerea costurilor vine automat, nu trebuie să fie principalul obiectiv

Octavian Radu a punctat și diferența dintre transformare digitală și digitalizare: o copie după un document este digitală, dar dacă ea poate fi modificată este transformare digitală. În plus, transformarea digitală nu înseamnă doar să cumperi un soft, ci să armonizezi diverse tehnologii cu procesele interne din firmă, să elimini pași și să simplifici procedurile.

Unele companii fac constant transformare digitală, iar altele foarte greu. Unele o fac doar pentru a reduce costurile, altele o fac având în vedere unde vor să ajungă peste 3-5 ani. De aceea persoanele care se ocupă de transformare digitală într-o firmă trebuie să poată anticipa cum va fi mediul de afaceri și în funcție de acesta să planifice introducerea de noi tehnologii și schimbarea modelului de business pentru a-l împleti cu tehnologia. Deci trebuie atenție la ce vrea piața, la ce vor clienții, și în funcție de aceste detalii se aleg softuri dezvoltate special. Și, foarte important mai ales pentru primele dezvoltări de softuri, nu trebuie dezvoltate cele despre care se crede că ar ajuta clienții, ci cele ancorate puternic în departamentele proprii de contabilitate, transport, retail etc. În plus, „cea mai mare greșeală pe care o poți face în entuziasmul de a te transforma digital este să o faci doar pentru a reduce costurile. Reducerea costurilor o să vină automat. Avem două exemple chiar din transporturi, Postis și Innoship, start-up-uri cu avânt bun în ultimul timp, care reușesc să schimbe modul cum se lucra în transport și logistică. Deci trebuie să ne uităm în viitor, să vedem cum se va face business în domeniul nostru și să folosim tehnologia ca să ajungem acolo. Iar reducerile de costuri vor veni pe parcurs.”

Acest semnal de alarmă a fost tras și pentru că firmele din România obișnuiesc să întrebe întâi tocmai de reducerea costurilor care se poate obține folosind o anumită tehnologie.

Octavian Radu a vizitat în martie 2023 Marea Britanie, deoarece vrea ca firma sa să se extindă acolo, și a avut întâlniri cu mai multe companii interesate de integrarea acestor soluții. Surpriza a fost că ele nu puneau accentul pe reducerea costurilor. Una dintre acestea face audit la firme de construcții pentru a vedea dacă le dă aviz pentru lucrări, iar un operator uman procesează un dosar atât de stufos în 1,5-2 luni, timp în care constructorul trebuie să aștepte. Deci pentru firma de audit este importantă o tehnologie care să o ajute să scadă timpul de procesare și astfel să atragă mai mulți clienți, deoarece vrea să-și scaleze și să-și crească volumul de muncă – nu să scadă costurile. Dar reducerea costurilor vine ca o consecință normală a implementării unor astfel de soluții.

Platforme digitale, fonduri și programe de sprijin – numai interes să fie

Pentru firmele mici noile tehnologii par încă scumpe, dar există platforme de transformare digitală ca IQ digital sau Digital Innovation Hubs care își propun să le ajute prin faptul că facilitează întâlnirea dintre mediul academic, administratori locali și antreprenori și prin faptul că aici există mai multe clustere și fiecare are o platformă de testare a softurilor. Astfel, orice companie poate întâlni o soluție potrivită pentru nevoile sale, după care să găsească și fonduri pentru cumpărarea ei.

Până de curând se alocau și prin PNRR bani pentru transformare digitală, dar mai există și alte fonduri și programe, inclusiv guvernamentale. „Întrebarea nu este cât de scumpe sunt aceste soluții, ci cât costă să nu faci nimic”, a subliniat Octavian Radu.

În plus, rețeaua Enterprise Europe le oferă sprijin IMM-urilor care au ambiții de a se extinde la nivel internațional și de a investi în digitalizare și sustenabilitate.

Articole similare

Ad