Directorii din industria de petrol si gaze trec printr-una dintre cele mai volatile perioade din istoria sectorului. Un raport realizat de Strategy&, divizia de consultanta strategica a PwC, prezinta trei masuri care ar putea conduce la o “noua normalitate” in miezul avalansei de schimbari anticipate pentru 2016.
Cu toate ca “epoca petrolului” nu este nici pe departe pe sfarsite, se pare ca fundamentele pietei sunt date peste cap. Cauzele ce au condus la acest dezechilibru – preturile scazute ale petrolului, productia excedentara si cresterea competitiei pe piata – sunt dublate de o perceptie din ce in ce mai raspandita conform careia industria functioneaza intr-o lume in care utilizarea hidrocarburilor ce produc gaze cu efect de sera va fi tot mai limitata.
In acest context, directorii de companii energetice trebuie sa decida daca vanzarile si obiectivele pentru investitii planuite pentru anul 2016 sunt conforme cu obiectivele strategice pe termen lung. Pe scurt, ei trebuie sa revizuiasca strategia, sa continue productia si sa inoveze. “Este o sarcina dificila, insa nu imposibila”, spune Andreea Mitirita, Director, Consultanta Fiscala, PwC Romania si liderul echipei de servicii fiscale pentru sectorul energetic, minier si de utilitati.
Raportul asupra tendintelor din sectorul energetic pentru anul 2016 indica trei masuri utile pentru trasarea unui plan eficient. In locul urmaririi tuturor oportunitatilor de piata ar fi de preferat o revizuire a strategiei pentru a identifica punctele forte ale companiei si zonele cu potential de crestere, in care compania poate excela si isi poate depasi competitorii. Prea multe companii care aveau ca obiect de activitate explorarile de titei si gaze s-au reorientat spre productie, insa au descoperit ulterior ca amploarea acestor operatiuni, precum si capitalul si competentele necesare pentru desfasurarea acestora, consumau toate resursele companiei si afectau calitatea tuturor activitatilor intreprinse.
Oricat de apasatoare devine situatia, ar fi de preferat evitarea taierilor arbitrare de costuri – acestea pot afecta agilitatea companiei, lasand-o vulnerabila in fata evolutiei pietei. In schimb, ar fi utila redirectionarea finantarii catre ariile de crestere care pot produce venituri in mod eficient si sigur, datorita diferentierii capacitatilor.
De asemenea, companiile ar trebui pe cat posibil sa isi indrepte investitiile catre programe care sa le faciliteze productia competitiva de titei cu emisii cat mai reduse de dioxid de carbon. Chiar si companiile energetice integrate ar trebui sa se uite cu atentie la posibilitatile de diversificare graduala si sa se indrepte treptat catre tehnologii cu o amprenta redusa de carbon, cum ar fi cele care folosesc combustibili de tranzitie (gazul natural) sau surse regenerabile precum cea eoliana, solara sau provenita din biocarburanti.
Companiile de petrol si gaze trebuie sa se foloseasca de noile tehnologii disponibile pentru a inova, pentru a minimiza costurile si chiar si pentru a adapta echipamentele existente la rafinarea si productia de energie regenerabila, ceea ce i-ar ajuta sa atinga obiectivele de mediu. Cererea de aplicatii digitale pentru gestionarea campurilor petrolifere continua sa creasca, permitand operatorilor sa conecteze si sa monitorizeze de la distanta mai multe platforme marine, dintr-un singur centru aflat pe tarm.
“Pe masura ce intram in al doilea an de preturi scazute ale petrolului, fiecare operator din industrie se va confrunta cu situatii complexe. Este de o importanta vitala ca directorii executivi din industria de petrol si gaze sa se ridice la inaltimea provocarilor si sa poata identifica strategii robuste care sa le permita repozitionarea companiilor pe care le conduc, precum si capitalizarea atuurilor si oportunitatilor viitoare pe piata. In definitiv, masurile pe care le iau acum vor fi decisive pentru trasarea viitorului industriei pentru urmatorii zece ani”, a adaugat Andreea Mitirita.
