Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Acţiunea României la CJUE pe Pachetul Mobilitate ar putea depăşi un an şi jumătate

România a depus pe 23 octombrie 2020 trei acţiuni în anulare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), vizând eliminarea din Pachetul Mobilitate a acelor prevederi care vor dezavantaja clar transportatorii români în faţa celor occidentali. Bătălia va fi însă lungă, iar procesul ar putea dura mai bine de un an şi jumătate, este de părere Emilia Gane, Agentul Guvernamental al României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în cadrul Galei Tranzit din 12 noiembrie 2020.

Agentul Guvernamental este în legătură şi cu celelalte state membre cu interese similare. „Nimeni nu copiază nimic de la nimeni. La CJUE nu contează numărul de acuzaţii înregistrate pe o anumită speţă, ci forţa argumentelor prezentate. În plus, mai multe argumente diferite, fără a fi contradictorii, reprezintă mai multe şanse de câştig”.

Judecarea unei cauze pe rolul Curţii începe din momentul în care s-a depus o cerere introductivă. Procedurile pe rolul Curţii au două faze, scrisă şi orală. Prima constă dintr-un schimb de memorii între participanţii la procedură – cererea introductivă a reclamantului, memoriul în apărare al pârâtului, replica şi duplica. De asemenea, dacă sunt permise intervenţii de către Curte, memoriul în intervenţie şi reacţiile co-participanţilor sunt şi ele incluse. Faza orală constă într-o şedinţă de audiere a pledoariilor: dacă respectiva cauză se soluţionează cu concluziile avocatului general – şi asta este o chestiune pe care o decide Curtea în funcţie de mai multe circumstanţe – atunci se prezintă concluziile şi, apoi, decizia Curţii.

Potrivit ultimului raport de activitate al CJUE, durata medie a unei acţiuni directe este de 19 luni. „Nu ne aşteptăm ca aceste acţiuni să aibă durata medie. Dincolo de contextul actual, contează şi gradul de aglomerare al Curţii, dar şi complexitatea speţei – pe fond şi procedurală. Complexitatea procedurală este influenţată de numărul de intervenţii care se pot face şi care vor lungi – dacă sunt admise – timpul total de soluţionare. Evaluând acţiunile pe speţe similară, CJUE poate decide conexarea lor sau reunirea. Uitându-mă la ceea ce se întâmplă, chiar dacă suntem încă într-un stadiu incipient, poate exista o probabilitate mare ca aceste acţiuni deschise de statele membre să fie conexate sau măcar reunite în faza orală”, a precizat Agentul Guvernamental.

Articole similare

Ad