Multe companii din România riscă amenzi și alte sancțiuni ca urmare a nerespectării legislației privind activitatea de audit intern a organizațiilor, cerință obligatorie începând cu exercițiul financiar 2018, conform consultanților TPA România, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în audit, contabilitate, consultanță fiscală și consultanță juridică.

Cu toate că legislația impune implementarea acestei funcții pentru entitățile ale căror situații financiare anuale sunt supuse auditului statutar, multe organizații rămân neconforme, riscând astfel amenzi cuprinse între 50.000 și 100.000 de lei.

„Auditul intern este un «control de sănătate» al unei organizații. Auditorii interni verificâ dacă totul funcționează corect, identifică riscuri și propun soluții pentru îmbunătățiri, astfel încât compania să fie mai sigură și mai eficientă. Cu toate acestea o parte din companii nu se conformează. Unele dintre acestea datorită lipsei de informare, nu cunosc în totalitate obli-gațiile legale. Un alt aspect este cel referitor la costuri, multe firme percep auditul intern ca fiind o cheltuială deși este o investiție. Alt factor este lipsa specialiștilor sau a unei structuri dedicate.”, a menționat Sorana Cernea, Managing  Partner – TPA Romania.

Conform legislației în vigoare, societățile comerciale, indiferent de domeniul în care activează, sunt obligate să implementeze funcții de audit intern dacă, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: active totale în valoare de 16 milioane de lei, cifră de afaceri netă în valoare de 32 milioane de lei și un număr mediu de 50 de salariați. În plus, entitățile juridice de interes public, cum ar fi instituțiile de credit, societățile de asigurări și societățile ale căror valori mobiliare sunt admise să fie tranzacționate pe o piață reglementată, li se impune organizarea acestei activități de audit intern, indiferent dacă îndeplinesc sau nu criteriile de mai sus. În caz de neconformitate, societatea poate fi sancționată cu amenzi de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Controalele pentru urmărirea punerii în aplicare a acestor cerințe legislative pot fi inițiate de Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS), o divizie aflată în subordinea Ministerului de Finanțe, care solicită auditorilor financiari să detalieze în rapoartele lor anuale, începând cu 2024, acele societăți care nu au implementat încă o funcție obligatorie de audit intern.

„Până în momentul de față, amenzile aplicate de ASPAAS au avut un impact limitat. În sectoarele reglementate – bănci sau asigurări, de exemplu – amenzile au dus la creșterea conformării, dar, în alte sectoare, multe firme preferă să își asume riscul sancțiunilor decât să implementeze auditul intern. Asta probabil pentru că există percepția că auditul intern «caută greșeli», deși acesta caută soluții de îmbunătățire și emite recomandări de optimizare a proceselor companiei. Un audit intern bine structurat protejează firma pe termen lung, iar lipsa lui poate duce la fraude, pierderi financiare, sancțiuni și probleme legale.”, a precizat Laura Colceriu, Manager Audit Intern, TPA Romania.

În practică, consultanții TPA România au identificat anumite neconformități în companiile mici și mijlocii, așa cum lipsa unei structuri de audit intern, independența insuficientă a auditorilor interni, plan de audit superficial sau inexistent și nerespectarea standardelor profesionale. Principalele provocări întâmpinate de companii în implementarea funcției de audit intern au fost recrutarea și păstrarea auditorilor interni calificați, integrarea funcției de audit intern în cultura organizațională, costurile și rezistența managementului și angajaților la schimbare.

„Există percepția greșită că auditul «pedepsește», deși în fapt auditul intern sprijină compania. Angajații și managerii pot percepe auditul ca pe un control extern, nu ca pe un sprijin și de aceea ezită să aloce buget pentru această activitate. Neconformarea costă întotdeauna mai mult decât conformarea.”, a explicat Sorana Cernea.

Ce măsuri ar trebui să ia întreprinderile pentru a institui în mod corect funcția de audit intern și a evita sancțiunile? În primul rând, trebuie analizată necesitatea auditului intern. Este compania obligată să facă acest lucru prin lege? Dacă nu este obligată prin lege, ar trebui să se întrebe dacă și în ce măsură auditul intern este necesar pentru a evalua managementului riscurilor. Apoi, ar trebui analizat dacă este mai bine să se angajeze un auditor intern sau să se externalizeze această funcție către o firmă profesională. Ar trebui apoi definite obiectivele auditului intern, și ulterior să fie elaborat un plan multianual de audit, care să includă revizuirea și verificarea periodică a proceselor-cheie și, nu în ultimul rând, ar trebui asigurată independența auditorilor, deoarece auditorii interni care raportează direct managementului pot fi influențați la un moment dat.

„Auditul intern ajută companiile să identifice și să reducă riscurile (fraudă, erori, procese ineficiente), optimizând costurile și eliminând pierderile financiare. Totodată, este un factor suport care contribuie la îmbunătățirea eficienței proceselor prin identificarea zonelor de optimizare. De asemenea, prin această structură se asigură conformarea cu reglementările legale și fiscale și se pot evita anumite sancțiuni. În plus, prin furnizarea unor informații și rapoarte obiective și bine documentate, auditul intern contribuie la îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor strategice, protejarea reputației firmei prin prevenirea litigiilor și, nu în ultimul rând, la creșterea încrederii investitorilor și a partenerilor.”, a adăugat Sorana Cernea.