Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Cresc transporturile de cereale pe Dunăre

Grupul TTS, cel mai mare transportator pe Dunăre, a inaugurat o nouă rută logistică destinată exportului intermodal de produse agricole ucrainene. Compania se folosește de camioane de cereale care vin prin Republica Moldova și descarcă în silozurile din terminalul propriu aflat în portul Galați, după care marfa este transbordată în barje care ajung în portul Constanța. Cu toate acestea, noua configurare a lanțurilor logistice la care asistăm în această perioadă nu este suficientă pentru a suplini transportul și depozitarea prin porturile ucrainene de la Marea Neagră.

În condițiile în care transportul naval este principala cale de transfer al unor mari cantități de mărfuri, în special cereale, dar nu numai, iar porturile ucrainene aflate la Marea Neagră, respectiv Mariupol și Odessa, nu mai sunt funcționale, fluviul Dunărea joacă un rol extrem de important. Asigurarea transportului se face prin porturile ucrainene Reni și Ismail, prin portul Giugiulești aflat în Republica Moldova, dar și prin porturile Docuri și Bazinul Nou din Galați. Potrivit Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, numărul piloților maritimi ar trebui dublat în condițiile în care în 2019 numărul mediu al navelor care navigau lunar pe Canalul Sulina și pe Dunărea Maritimă era de 130, iar după începerea războiului din Ucraina și blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră s-a ajuns ca 400 de nave să meargă lunar în porturile de la Dunărea Maritimă. Comisia Dunării, care reglementează navigația pe Dunăre, susține programul „Danube Solidarity Lane for EU – Ukraine Lane”, un plan de acțiune prin intermediul căruia Comisia Europeană dorește să faciliteze exporturile de cereale din Ucraina și schimbul de mărfuri între statele UE și Ucraina. În acest scop a fost înființat biroul de informare și coordonare „Danube Cargo Information”, prin care Secretariatul Comisiei Dunării sprijină înființarea de noi lanțuri logistice prin porturile dunărene din regiune, dar în același timp vrea să eficientize lanțurile logistice existente (și caută unele noi), printr-o comunicare și cooperare între mediul privat și administrațiile publice centrale și locale.

Rute logistice alternative

Una dintre companiile puternice care activează în bazinul dunărean, și care este și cel mai mare transportator din punct de vedere al flotei, este grupul românesc Transport Trade Services (TTS), care s-a implicat activ în mutarea diferitelor mărfuri, în special a cerealelor, din Ucraina către portul maritim Constanța. Primele rute alternative operaționalizate de la începutul războiului au fost reprezentate de Reni/Izmail-Dunăre-Canalul Dunăre Marea Neagră-Constanța, prin intermediul cărora, începând din 16 martie, compania a transportat și operat peste 200.000 t de mărfuri minerale și agricole, atât exporturi, cât și importuri din Ucraina. Alte peste 100.000 t au fost scoase către export prin intermediul transportului feroviar de către integratorul de servicii logistice, în principal prin subsidiara sa din Ungaria, Plimsoll Zrt. Budapesta, dar și prin punctele de frontieră dintre Ucraina și România, Dornești și Halmeu. Deși nu a precizat exact despre ce procent este vorba, compania a spus că toate aceste eforturi logistice s-au materializat prin „creșterea susținută a volumelor de mărfuri reprezentând exporturi și importuri ucrainene, expediate, transportate și operate în porturi de către grupul TTS, creștere ce va continua și în perioada următoare“.

Ultima rută intermodală pe care compania o folosește pentru exportul cerealelor din Ucraina a fost inaugurată la începutul lunii trecute și implică o parte rutieră, care este folosită temporar, până la reabilitarea celor 4 km de cale ferată cu ecartament larg ce fac legătura între orașul Giurgiulești din Republica Moldova și Portul Galați. Produsele agricole sunt depozitate în terminalul TTS din portul gălățean, care are o capacitate de 30.000 t, iar apoi sunt transbordate în barje sau în nave maritime care pleacă pe Dunăre cu destinația Constanța. Primul convoi a fost format din 23 de camioane care au ajuns în portul românesc prin Republica Moldova, respectiv vama Giurgiulești. „Noua rută este unul dintre rezultatele implicării grupului TTS în procesul de reconfigurare a lanțurilor logistice de transport pentru exporturile și importurile ucrainene cauzat de imposibilitatea utilizării de către Ucraina a porturilor sale maritime blocate din cauza războiului. În acest context, pe lângă rutele logistice combinate cu transport terestru până la Galați și transport fluvial pe Dunăre până la Constanța, soluții mai rapide de înlocuire a traseelor logistice tradiționale s-au dovedit a fi traseele pornind din porturile ucrainene la Dunăre Reni și Izmail“, a anunțat Petru Ștefănuț, director general TTS Group.

Care sunt punctele de congestie

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra cantității de cereale ce trebuie scoase din Ucraina, vorbim de volume de 20-25 de milioane de tone de produse agricole aflate astăzi în silozuri, la care se vor adăuga noua recoltă (estimată la aceeași cantitate) și produsele minerale și importurile ucrainene. Logistica acestor mărfuri vrac, caracterizate de volume foarte mari, presupune minimalizarea lungimii traseului parcurs cu mijloace terestre până la cel mai apropiat port maritim/fluvial, după cum arată Gabriel Țecheră, directorul diviziei de Guvernanță corporativă și Relații cu investitorii din cadrul Transport Trade Services. „Asistăm, în această perioadă, la reconfigurarea lanțurilor logistice, la înlocuirea porturilor maritime ucrainene cu Portul Constanța ca punct de expediție peste mări pentru exporturile ucrainene de materii prime, în principal minerale și agricole, și ca punct de descărcare a importurilor ucrainene.“

Având în vedere toate aceste volume extrem de mari aflate în tranzit, primul efect care apare este congestionarea. După cum a mai precizat Gabriel Țecheră, există mai multe puncte unde apar blocaje: porturile aflate la capetele de pe traseu, respectiv Izmail, Reni și Constanța, punctele vamale aflate la granița de nord-est a României, iar în ceea ce privește transportul navelor maritime pe Dunăre vorbim de brațul Sulina. „Pe termen scurt vedem o creștere semnificativă a traficului pe rutele Izmail/Reni/Galați-Dunăre-Canalul Dunăre Marea Neagră-Constanța, dar și apariția de puncte de transbord/depozitare intermediare pe Dunăre, accesibile navelor maritime.“

Capacitate insuficientă față de alternativele obișnuite prin Marea Neagră

Specialistul TTS a mai spus că lanțurile logistice alternative nu pot substitui decât în mică măsură rutele prin porturile ucrainene de la Marea Neagră. Spre exemplu, pentru a încărca 100.000 t de porumb în Constanța este nevoie de 11 convoaie compuse din 6 barje (aproximativ 9.000 t/convoi). Un singur convoi are un timp de operare de 6-8 zile. „Cu alte cuvinte, pentru a încărca 100.000 t porumb de proveniență Ucraina în Constanța e nevoie de minimum două luni. În același timp, cerealele din Ucraina intră în competiție cu cerealele din bazinul Dunării de jos (RO, BG, SRB, CR, HU). Timpii de transport direct pe Dunăre către UE sunt, evident, mai mari, și, în plus, cerealele intră în concurență și cu materiile prime minerale (minereu, cărbune, rocă fosfatică)“, a explicat Gabriel Țecheră. În opinia sa, singura soluție viabilă rămâne deblocarea porturilor ucrainene prin deminarea apelor teritoriale.

Până când acest lucru se va întâmpla, traficul pe actualele rute poate fi fluidizat prin mai multe măsuri, așa cum este reabilitarea celor 4 km de cale ferată cu ecartament larg ce leagă vama Giurgiulești cu Port Docuri Galați, tronson care nu a mai fost folosit de peste 30 de ani, dragarea șenalului navigabil în zona Zimnicea, zonă în care șenalul trece prin apele teritoriale ale Bulgariei, și relaxarea condițiilor de intrare în UE a produselor agricole.

Securizarea mai multor modalități de transport

Așa cum se arată în ultimul raport privind rezultatele pe primele trei luni ale acestui an, grupul TTS nu deține active, agenții sau sucursale în Ucraina sau în Rusia, nici nu are printre parteneri companii din Rusia, iar relațiile contractuale cu societățile ucrainene nu reprezintă o pondere semnificativă în totalul volumelor de afaceri. În cazul contractelor în derulare în 2022 (executate în proporție de 17-25% până la finalul lui martie), 3% din veniturile totale consolidate sunt pentru mărfuri provenind din Ucraina (în exclusivitate materii prime pentru combinatul siderurgic Liberty Steel Galați) și 2% pentru mărfuri provenind din Rusia (în majoritate materii prime pentru combinatul siderurgic HBIS Smederevo, produse nesupuse sancțiunilor), se arată în raport.

Din perspectiva războiului, navigația pe Dunăre nu a pus probleme, comparativ cu traficul maritim în Marea Neagră și Marea Azov. Totodată, pentru zona de minerale și îngrășăminte, compania se așteaptă la derularea normală a volumelor, cu o creștere pe această ultimă categorie datorită faptului că produsele finite provenite din Rusia trebuie înlocuite. Nu însă și pe zona de mărfuri agricole, acolo unde analiza companiei arată un grad destul de mare de imprevizibilitate, având în vedere „posibilele măsuri protecționiste pe care guvernele din regiune le-au luat sau le vor lua, cel puțin până se va contura nivelul recoltei noi“. Cu toate acestea, volumele transportate de companie vor crește. „Contextul geopolitic poate determina creșterea fluxurilor tranzitate prin portul Constanța, cu efecte pozitive asupra volumelor de mărfuri transportate și operate de TTS, pentru toate cele trei categorii de mărfuri.“ În primul trimestru din acest an, compania a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 161,7 milioane de lei, în creștere cu 22,5% față de perioada similară din 2021, când a înregistrat 132 de milioane de lei, cea mai mare parte provenind din operațiuni de forwarding și de transport pe Dunăre.

Articole similare