Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad

„Diurne care reprezintă în fapt venituri de natură salarială”, un nou criteriu de risc fiscal

Controalele începute de ANAF în urmă cu 2-3 ani pe detașare transnațională la firmele de transport internațional par să fie colacul de salvare pentru bugetul slăbit de ajutoare de stat acordate de Guvern celor câțiva norocoși dintre cei mulți afectați de pandemia Covid-19. Numai astfel se poate explica lipsa de reacție a autorităților din domeniul fiscal la numeroasele adrese venite din partea asociațiilor profesionale ale transportatorilor sau ale companiilor din industrie.

După ce Florin Vasile Cîțu a promis un răspuns – ca ministru al finanțelor publice în 2020 -reprezentanților asociațiilor profesionale ale transportatorilor pe problema diurnelor, care nu a venit nici astăzi, liberalii recidivează și ignoră în continuare invitația la dialog a transportatorilor. Transportatorii au așteptat să treacă alegerile, să se voteze bugetul, ca să fie invitați la discuții, însă se pare că mai-marii liberali întorc fața într-o parte când vine vorba de diurnă și se fac că nu văd, nu aud.

Diurna șoferilor a devenit deja subiect tabu în Guvern, în PNL, în timp ce ANAF taie în carne vie și și-a intensificat controalele la firmele de transport. După ce i-a verificat pe diurne pe cei care au solicitat rambursarea TVA sau care aveau reglări ale prețurilor de transfer, a venit rândul firmelor de transport care au trecute sume considerabile în contul contabil 625 – Cheltuieli cu deplasări, detașări si transferări – să fie în atenția inspectorilor ANAF. Așa se face că o firmă din Satu-Mare s-a trezit la începutul lui martie cu un control fiscal “inopinat” după ce abia cu o zi înainte i se întocmise o fișă de risc fiscal pe motiv că avea „diurne acordate salariaților care reprezintă în fapt venituri de natură salarială”, o rubrică probabil adăugată abia din 2020 între “criteriile de risc fiscal”.

Interesul ANAF pentru firmele de transport a ajuns la apogeu în această lună, iar refuzul dialogului din partea actualului ministru al finanțelor, Alexandru Nazare, un bun cunoscător al problematicii transporturilor rutiere internaționale, după ce a activat un timp în cadrul Ministerului Transporturilor, este dezamăgitor pentru cei care și-au pus speranța și votul în politicieni tineri care să contribuie la readucerea normalitatii în țară și la cresterea bunăstarii românilor.

Pentru informarea lui Alexandru Nazare și a lui Florin Vasile Cîțu, firmele de transport din România nu cer amnistie fiscală – aministia fiscală o vor semna singuri după ce firmele de transport care nu vor avea bani să lupte în instanță vor ajunge în incapacitate de plată! – ci vor un dialog pentru a clarifica regulile jocului și a face lumină, dacă se poate, în  problema detașării transnaționale, o reglementare neclară peste tot în Europa și pe care însăși Curtea de Justiție a Uniunii Europene o consideră complexă, anulând judecățile superficiale a aspectelor legate de detașare semnalate de sindicatele olandeze ale șoferilor într-un caz foarte similar cu unele dintre cazurile instrumentate și de ANAF în România. În multe dintre RIF-urile încheiate de ANAF se merge în continuare pe argumentele respinse de CJUE și pe care, în mod normal, trebuie să le respecte orice instanță și orice instituție din statele membre. Una dintre instanțele din România a dovedit că le respectă și a dat rezoluție favorabilă transportatorului în cauză. Însă câte firme de transport își permit să cheltuie câteva zeci de mii de euro cu avocați buni, specializați pe probleme de transport, pentru a soluționa contestații la ANAF, ridicarea popririi pe conturi până la finalizarea cazului în instanță și reprezentarea la 1-2-3 procese și amânări?

Sigur, după câștigarea procesului la Înalta Curte de Casație și Justiție, firma de transport poate cere rambursarea cheltuielilor de judecată. Și vorbim aici nu de banii ANAF, nici ai inspectorului care a instrumentat controlul, nici ai șefului care l-a trimis în control cu lista criteriilor pe care să le caute – și nici ai ministrilor de finanțe care au închis ochii ca lucrurile să meargă înainte fără să ceară o analiză a experților din minister. Ci vorbim de banii noștri, ai contribuabililor, care ținem în spate tot acest aparat de stat ineficient, de multe ori fără expertiză (ca să nu mai vorbim de patriotism, conștiință, spirit civic!)

Ne uităm cu invidie la vecinii maghiari, unde guvernul ia toate măsurile pentru a proteja piața internă, iar sectorul transporturilor – poate si datorită prieteniei vechi dintre Victor Orban și Gyorgy Waberer – este unul dintre favorite. La fel în Polonia sau Lituania care au făcut din transporturi un sector de strategie națională.

Prin comparație, România este singura țară din UE care își execută capitalul national la recomandările binevoitoare ale autorităților din țările din care mulți investitori din transporturi s-au mutat în România, Bulgaria, Slovacia. Însă dintre toate aceste țări, doar România a trecut la fapte, fără a realiza că acuzațiile aduse propriilor transportatori, care au ținut economia României în mișcare câțiva ani buni, pot fi urmate de acțiuni tocmai ale instituțiilor de control “prietene”, care au sfătuit autoritățile române cum să interpreteze reglementările detașării. Acestea își vor cere și ele “drepturile” de la aceleași firme sau poate chiar de la statul român, care a încasat poate necuvenit impozite și taxe de la firmele acuzate că lucrează în alte țări. Legislația în domeniul detașării e extrem de alunecoasă și fiecare poate găsi o prevedere care îl avantajează. Iar cel mai puternic poate înclina balanța în favoarea lui.

Care este situația firmelor controlate de ANAF pe diurnă, în ce stadiu sunt acestea și ce spun avocații care le reprezintă vom discuta într-un webinar organizat pe 25 martie pentru abonații revistei Tranzit. (înscrieri la office@traficmedia.ro. Participarea este limitată la 100 de persoane)

De asemenea, vom discuta despre neconcordanțele legale legate de detașarea transnațională și prevederile care ar putea lovi ca un boomerang firmele de transport din România, ale căror venituri se obțin într-o proporție covârșitoare de la clienți din străinătate.

Articole similare

Ad