Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Un studiu realizat de Mercedes-Benz Trucks și compania de logistică Logistik Schmitt arată că autocamioanele electrice pot fi integrate cu succes în operațiunile zilnice de aprovizionare industrială. Datele colectate în condiții reale de exploatare confirmă nu doar reducerea emisiilor, ci și fezabilitatea economică și operațională a transportului greu electric.

Proiectul desfășurat în Germania a analizat utilizarea camioanelor electrice în logistica de aprovizionare a unei fabrici Mercedes-Benz Trucks și a demonstrat că vehiculele cu baterii pot susține fluxuri logistice complexe și intensive, specifice industriei auto.

Studiul s-a bazat pe date operaționale reale colectate în cadrul lanțului de aprovizionare al uzinei Mercedes-Benz Trucks din Wörth, cea mai mare fabrică de camioane a companiei. Concluzia principală este că transportul greu electric poate funcționa eficient în operațiuni zilnice, fără compromisuri majore în ceea ce privește productivitatea.

Analiza arată că utilizarea camioanelor electrice pentru transportul componentelor și materialelor către fabrică poate reduce semnificativ amprenta de carbon a operațiunilor logistice. Conform calculelor realizate pe baza metodologiei Global Logistics Emission Council, electrificarea transportului de aprovizionare contribuie direct la obiectivele de decarbonizare ale industriei.

Rezultatele sunt cu atât mai relevante cu cât sectorul transporturilor rămâne unul dintre principalii generatori de emisii de CO₂ din Europa, iar presiunea legislativă pentru reducerea acestora este în continuă creștere.

Vehiculul aflat în centrul proiectului este Mercedes-Benz eActros 600, model lansat pentru segmentul transportului greu pe distanțe lungi.

Camionul dispune de o capacitate totală a bateriilor de 621 kWh, distribuită în trei pachete de câte 207 kWh fiecare, bazate pe tehnologia litiu-fier-fosfat (LFP), recunoscută pentru durabilitate și siguranță.

Potrivit producătorului, autonomia poate ajunge la aproximativ 500 km fără încărcare intermediară, în condiții reale de exploatare și la o masă totală de 40 tone. În funcție de traseu și stilul de conducere, camionul poate depăși chiar 1.000 km pe zi atunci când beneficiază de încărcări efectuate în timpul pauzelor obligatorii ale șoferilor.

Un aspect esențial pentru operatorii de transport este durabilitatea bateriilor. Mercedes-Benz Trucks susține că eActros 600 a fost proiectat pentru aceeași durată de exploatare ca un camion diesel convențional destinat transportului pe distanțe lungi.

Vehiculul este conceput pentru o utilizare de până la 1,2 milioane de kilometri în zece ani de operare, iar după această perioadă bateriile ar trebui să păstreze peste 80% din capacitatea inițială.

Pentru a răspunde cerințelor diferite ale operatorilor, Mercedes-Benz Trucks extinde gama electrică eActros 600 cu noi variante constructive. Clienții vor putea alege între două tipuri de cabină, două sau trei pachete de baterii, mai multe ampatamente și configurații de axe diferite, ceea ce duce la peste 40 de versiuni ale vehiculului.

De asemenea, producătorul pregătește lansarea modelului eActros Lowliner, destinat transporturilor cu volum mare de marfă, disponibil cu două sau trei pachete de baterii. Primele comenzi vor putea fi plasate începând cu trimestrul al treilea, iar producția de serie este programată pentru anul viitor.

Rezultatele studiului sunt relevante pentru întreaga industrie europeană de transport și logistică, aflată în plin proces de tranziție energetică. Dacă până recent principalele întrebări vizau autonomia și fiabilitatea camioanelor electrice, datele colectate în operațiuni reale arată că tehnologia poate susține deja activități logistice complexe.

Pentru operatorii de transport, provocarea se mută treptat din zona performanțelor vehiculului către dezvoltarea infrastructurii de încărcare și integrarea noilor tehnologii în procesele logistice existente.

Companiile investesc tot mai mult în inteligența artificială (AI), însă nivelul de încredere în aceste tehnologii rămâne surprinzător de scăzut. Organizațiile se confruntă cu un paradox tot mai evident: deși AI este considerată o prioritate strategică, multe companii pun sub semnul întrebării maturitatea și valoarea reală a soluțiilor disponibile pe piață. Concluziile reies din studiul „Digital Value: How AI and Digital Transformation Finally Pay Off”, realizat de Horváth, companie internațională de consultanță în management prezentă în România de două decenii.

Datele cercetării arată că scepticismul continuă să domine percepția mediului de afaceri asupra inteligenței artificiale. Astfel, 66% dintre companii consideră că tehnologiile AI nu sunt încă suficient de mature sau funcționale pentru a genera valoare la scară largă. Totodată, 70% dintre executivii intervievați cred că aceste soluții sunt supraevaluate și nu oferă un raport corect între preț și valoare.

Îngrijorările se extind și asupra impactului pe care AI îl poate avea asupra angajaților și liderilor organizaționali. Potrivit studiului, 73% dintre respondenți consideră că utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor AI, precum ChatGPT, contribuie la diminuarea capacității angajaților de a gândi independent. În același timp, 70% dintre participanți sunt de părere că o parte semnificativă a managerilor întâmpină dificultăți în înțelegerea noilor tehnologii bazate pe inteligență artificială.

„Vedem un paradox evident: companiile accelerează investițiile în AI sub presiune strategică, însă încrederea în aceste soluții rămâne limitată. Percepția de maturitate scăzută, împreună cu dificultățile de integrare și lipsa de control asupra utilizării, indică o adopție mai degrabă reactivă decât strategică.”, explică Daniel Costache, Senior Project Manager, Horváth România.

În ciuda rezervelor exprimate de executivi, investițiile în AI continuă să crească. Aproximativ 68% dintre respondenți afirmă că interesul managementului pentru finanțarea proiectelor de inteligență artificială este mai mare decât pentru alte tehnologii.

Implementarea acestor soluții rămâne însă dificilă. Potrivit studiului, 69% dintre executivi se tem că aplicațiile AI nu sunt compatibile cu sistemele existente din organizații, inclusiv cu platformele ERP. În plus, 62% recunosc că nu au o vizibilitate clară asupra tuturor instrumentelor AI utilizate la nivel intern.

Rezultatele sugerează că multe companii adoptă tehnologii de inteligență artificială într-un mod fragmentat, fără o strategie unitară și fără mecanisme clare de guvernanță.

Diferența dintre presiunea de a investi și capacitatea efectivă de implementare generează un risc important pentru companii. Organizațiile pot ajunge să aloce resurse semnificative unor tehnologii pe care nu reușesc să le integreze eficient sau să le transforme în avantaje competitive concrete.

Deși inteligența artificială a urcat rapid în topul priorităților de pe agenda managementului, maturitatea soluțiilor și capacitatea organizațiilor nu evoluează în același ritm. În acest context, provocarea principală nu mai este dacă organizațiile trebuie să investească în AI, ci cum pot transforma aceste investiții în rezultate măsurabile și sustenabile.

Studiul „Digital Value” realizat de Horváth a analizat modul în care companiile adoptă și valorifică tehnologiile digitale și inteligența artificială. Cercetarea a fost realizată pe baza interviurilor cu 213 reprezentanți – membri ai board-urilor, manageri seniori și șefi de departamente – din Europa și Statele Unite.