Adevărata presiune pe capacitatea de livrare încă nu a fost atinsă, urmează să o vedem după a doua jumătate a anului, chiar pe final, odată ce producția va crește și vor apărea livrări programate. Din cele două Americi și până în Africa, din Asia și până în Europa, discuțiile din cadrul summit-ului virtual „Makers & Movers – Cold Chain 2021“ organizat de Alcott Global, la începutul lunii februarie, au vizat transferul și rețeaua de parteneriate necesare pentru livrarea vaccinurilor, coordonarea lanțului de aprovizionare de la cerere până la livrare și trasabilitatea în timp real, alături de impactul asupra pacienților.
Leonora Lim, vice-președinte Life Sciences & Healthcare DHL Asia Pacific, consideră că în acest stadiu, când încă vaccinurile abia încep să fie aprobate și produse, problema capacității este gestionabilă. „Cea mai mare îngrijorare pentru mine este situația transportului maritim, unde vedem congestii în porturi, deficit de echipamente, iar toate aceste probleme împing clienții de pe maritim pe aerian, ceea ce poate cauza o situație“. Prezent la evenimentul „Makers & Movers – Cold Chain 2021“ organizat de Alcott Global, Michael Culme-Seymour, consultant în cadrul Forumului Economic Mondial, a reamintit de interesul și publicitatea covârșitoare mass media în fața provocărilor logistice generate de limitările de capacitate, a declarat că UNICEF, însărcinat cu cea mai mare livrare către 20% din populația lumii în cadrul planului Covaxx, este cel mai mare cumpărător și coordonează logistica a 2 miliarde de vaccinuri împotriva tuturor tipurilor de boli în fiecare an. „Nu este cu adevărat nimic nou. Infrastructura este acolo, știința este acolo”, a afirmat acesta, punând accent pe specificitatea temperaturii scăzute în cazul vaccinului Pfizer-BioNTech. „Ceea ce am văzut îmi amintește de cursa către Lună, companiile farmaceutice și țările care concurează pentru cine scoate prima vaccinul. Iar când acesta ajunge să fie livrat, are parte de o acoperire media întocmai ca un star rock. Deci cred că provocările vor fi când vaccinul va fi o normalitate și va crește în volume.“
O opinie diferită în privința capacității disponibile la acest moment a avut-o Andrea Gruber, reprezentantul IATA, care crede că lanțul de aprovizionare trebuie privit de la un capăt la celălalt. „Cu siguranță că astăzi este o problemă de capacitate și de conectivitate. Mult zboruri sunt ținute la sol și astfel capacitatea de distribuție este redusă. Încă de anul trecut, IATA a cerut o colaborare și o comunicare mai intensă, critice pentru asigura un flux continuu“, a spus Andrea Gruber.
Invitații la discuții au anticipat un vârf în următoarele 6-12 luni, atunci când va veni adevărata provocare deoarece volumele vor crește, mai ales că există perspectiva ca vaccinul să necesite o doză anuală. „În șase luni am putea avea 10-20 de producători, vaccinul va ajunge pe mare, vom avea zboruri cargo programate. Marea majoritate a fost livrată în țări cu infrastructură bună și last mile va fi o provocare în țări unde nu există infrastructură“, a explicat Culme-Seymour. Procesele de coordonare între actorii implicați în supply chain-ul vaccinului se vor armoniza odată ce trece curba legată de rapiditatea cu care este distribuit la momentul de față, crede și Rob Walpole, vice-președinte Delta Cargo.
Foto: Hexa Foundation
Un palet de doze de vaccin anti-Covid 19 generează la rândul său nevoia de echipamente medicale în totalitate de alți 25-30 de paleți, deci vorbim de o cantitate uriașă care trebuie gestionată de supply chain-ul global. Din cele două Americi și până în Africa, din Asia și până în Europa, discuțiile din cadrul summit-ului virtual „Makers & Movers – Cold Chain 2021“ au vizat transferul și rețeaua de parteneriate necesare pentru livrarea vaccinurilor, coordonarea lanțului de aprovizionare de la cerere până la livrare și trasabilitatea în timp real, alături de impactul asupra pacienților.
Păstrarea și monitorizarea lanțului de temperatură, depozitarea adecvată, găsirea celor mai bune rute și formalitățile procedurale, fie că vorbim de vamă sau de relațiile cu statele partenere unde este livrat – toată această parte din supply chain-ul vaccinului anti-Covid este extrem de provocatoare. Prezent în cadrul summit-ului virtual „Makers & Movers – Cold Chain 2021“, organizat de Alcott Global, la începutul lunii februarie, Larry St. Onge, președintele diviziei de Life Sciences & Healthcare a DHL, consideră că pentru a putea face față acestor provocări logistice este important să ne uităm înapoi și să înțelegem câteva dintre problemele semnificative cu care s-a confruntat sectorul în zona de supply chain atunci când s-a instalat pandemia la nivel global: dificultatea achiziționării echipamentelor medicale și sanitare, prăbușirea industriei aeriene, blocajele apărute la granițe și reducerea accesului la serviciile medicale. „Deci pentru a distribui la nivel global trebuie să creezi contextul. Vorbim de distribuția a 10 miliarde de doze de vaccin, care reprezintă circa 250% din ceea ce populația globală consumă anual, circa 3-4 miliarde de doze de diferite vaccinuri“.
Logistica vaccinului nu înseamnă doar mutarea produsului medical propriu-zis, ci și materiale adiționale, care generează volume suplimentare. Larry St. Onge a explicat faptul că un palet cu doze de vaccin creează nevoia de 25-30 de paleți de materiale suplimentare, mănuși de cauciuc, halate, măști, seringi, ace speciale etc. În plus, contează și accesul la ambalaje corespunzătoare, agenți de răcire – așa cum este gheața carbonică, trasabilitate, securitate și managementul pacienților – cine și cum primește dozele. DHL consideră că vorbim de trei modele logistice în acest context: distribuție directă, atunci când dozele ajung direct la centrele de testare sau de vaccinare, distribuție cross-dock, atunci când vaccinul ajunge vrac într-o locație, pentru ca mai apoi să fie distribuit, și distribuție clasică, cu depozitare, soluție pe care o vom vedea pe măsură ce va crește cantitatea de doze disponibile în piață.
02.10.2020
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit