Aplicarea Directivei detasarii in transporturi ar putea deveni o sursa de inechitate si dezbinare la nivel de soferi, dar si la nivelul companiilor, in conditiile in care instantele romane dau decizii diferite in cazuri bazate pe diurna diferentiata. Asa cum au subliniat repetat reprezentantii ITM, inclusiv la conferinta Tranzit de la Iasi, in contractul de munca al soferului ar trebui specificata clar indemnizatia pentru servicii transnationale, separat de diurna, cu alte destinatii decat costurile de transport, cazare si masa.
Astfel, carausii se pot apara in cazul in care ANAF, in urma controalelor, stabileste ca diurna diferentiata are rolul de a evita plata taxelor pentru salariile minime din UE, argumentand ca indemnizatiile specifice detasarii sunt considerate parte a salariului minim, in masura in care nu sunt acordate salariatului pentru acoperirea cheltuielilor generate de detasare, precum cele de transport, cazare si masa.
In conditiile in care Directiva detasarii ar trebui sa asigure conditii sociale corecte pentru angajatii detasati, tensiunile sociale generate de aceasta ar putea insemna mai degraba un pas catre sfarsitul pietei comune care inca nu gaseste o solutie general valabila de taxare pentru cele 28 de state UE, chiar daca Germania, Italia, Olanda, Belgia, Franta si Austria au realizat un fel de aliniere. „Orice companie poate acorda, din varii motive, diurne de valoare diferita (inclusiv pentru ca lucreaza in tari diferite), dar in interiorul firmei pot aparea conflicte intre soferi. De exemplu, in cadrul aceleasi companii, rutele care le revin soferilor pot face diferenta la salariu“, a spus reprezentantul ARTRI, Teodor Agud, exemplificand: „daca un sofer lucreaza trei zile in Belgia, sase in Germania, noua in Franta, trei in Spania, poate ajunge la un castig de 3.710 euro, in vreme ce, cu acelasi numar de zile lucrat, dar in Belgia, Belarus, Ucraina, respectiv Bulgaria, un alt sofer castiga doar 1.500 de euro.“
Decizii diferite pentru aceeasi problema
O alta problema generata de Directiva detasarii vine din faptul ca instantele romane dau decizii diferite in cazuri bazate pe diurna diferentiata, controalele ANAF putand stabili ca diurna diferentiata are rolul de a evita plata taxelor pentru salariile minime din UE.
Spre exemplificare, Teodor Agud prezinta cazul concret al unui transportator roman cu contract cu un expeditor strain pentru cinci camioane, care a asigurat salariul minim din Romania si diurna de 2.000 de euro, cazarea soferilor la hotel si facturarea lunara a serviciilor.
Inspectorii ANAF au analizat contractul, facturile, incasarile, platile, ordinele de deplasare ale soferilor si au impus plata salariului minim de 1.500 de euro din tara respectiva, suma pentru care vor trebui achitate obligatiile catre bugetul de stat in Romania. „Se constata necesitatea reintregirii fondului de salarii cu sumele acordate salariatilor detasati in UE, cu titlu de diurna, pana la suma de 1.500 de euro. Salariatii au fost detasati in strainatate la dispozitia antreprenorilor X si Y, pentru a presta servicii de transport, in favoarea acestora, iar salariul minim prevazut a se acorda soferilor in aceasta tara este de 1.500 de euro, conform legii 344/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, lege care transpune Directiva 96/71/1996 privind detasarea lucratorilor in cazul prestarii de servicii. Ca si impozitul pe venitul din salarii, aceste sume devin impozabile din punct de vedere al contributiilor sociale“, se arata in raportul ANAF.
„Astfel, pentru veniturile salariale suplimentare, realizate ca urmare a celor mentionate mai sus, in conformitate cu art. 27, Legea 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice si art. 140 alin.(1 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, s-a procedat la stabilirea suplimentara a contributiei de asigurari sociale datorate de angajator in suma de 55.000 de lei. Urmeaza celelalte contributii restante, de exemplu cele datorate de asigurati (35.000 de lei), accidente, somaj s.a.“, mai arata raportul ANAF.