Inevitabilul s-a produs: ASF a deschis procedura de faliment a City Insurance, pe fondul unei continue deteriorări a solvabilității companiei și al incapacității de plată a acesteia. Astfel, societatea de asigurare cu cea mai mare cotă pe RCA din ultimii ani, dar și cu cele mai mici tarife, împărtășește aceeași soartă cu predecesoarele Astra și Carpatica. Datoriile sale vor fi preluate de Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) și de Biroul Asigurătorilor Auto din România (BAAR) și, în scurt timp, City Insurance va ieși din atenția publică. Dar problemele din sistem rămân și probabil că în câțiva ani istoria se va repeta, cu un nou asigurător (cu capital român) care își va asuma rolul de a vinde RCA mult și ieftin. Desigur, se pune întrebarea ce se va întâmpla cu prețul asigurărilor obligatorii, dar problema trebuie privită în profunzime, pentru că răspunderea civilă nu este o taxă, ci are rolul de a acoperi un risc, iar pentru a putea funcționa, balanța dintre încasări și despăgubiri trebuie întotdeauna să fie cel puțin echilibrată.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a constatat luna trecută starea de insolvență a Societății Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A. și a decis retragerea autorizației de funcționare. În consecință, a fost deschisă procedura falimentului. Întrucât City Insurance nu a făcut dovada documentată a modului în care va deține permanent fonduri proprii eligibile pentru a acoperi cerința de capital de solvabilitate (SCR) și cerința de capital minim (MCR), și în lipsa fondurilor proprii de bază eligibile să acopere pragul absolut al MCR, valoarea SCR calculată și valoarea MCR calculată, în conformitate cu prevederile legale, plus inexistența vărsământului la capitalul social, ASF a decis că Planul de finanțare pe termen scurt și Planul de redresare sunt în mod evident neadecvate și nu asigură restabilirea situației financiare a societății. De asemenea, solvabilitatea este în continuă deteriorare și firma se află în incapacitate vădită de plată.
În perioada 2014-2021, ASF a impus mai multe sancțiuni pentru City Insurance, inclusiv obligativitatea prezentării mai multor planuri de redresare, dar fără succes. Este discutabil însă dacă Autoritatea a luat deciziile corecte sau a tolerat o stare de fapt, asupra căreia ar fi trebuit intervenit mai demult. Cert este că, în ultimii 20 de ani, pe piața românească de profil a existat întotdeauna câte un asigurător care s-a axat preponderent pe RCA și și-a asumat rolul de furnizor ieftin, care acumulează cotă de piață artificial și care, în final, ajunge să dea faliment. Locul său a fost luat mereu de un alt jucător, care a picat în aceeași capcană și a ajuns pradă unui sistem corupt, în care se acceptă plata unor despăgubiri cu mult peste valoarea reală de piață a serviciilor prestate.
RCA nu este o taxă
Asigurarea RCA este percepută, din păcate, ca o simplă taxă, când de fapt, în realitate, acoperă un risc (care poate fi foarte scump). „Trebuie să ne punem întrebarea cât am fi dispuși să plătim pentru un milion de euro sau chiar mai mult. Desigur, condiția este că nu putem beneficia de ei decât dacă producem o pagubă. Poate nu vom avea nevoie niciodată de acești bani. Dar dacă avem? Iar rolul poliței este tocmai acela de a oferi o garanție pentru eventualele daune produse, fie că vorbim de accidente care au loc pe teritoriul României, fie mai ales pentru cele produse în străinătate”, atrage atenția Mădălin Roșu, președintele BAAR.
Odată plătită asigurarea RCA, răspunderea trece în sarcina asigurătorului, care trebuie să dea dovadă de responsabilitate financiară: el colectează banii de la asigurați și îi distribuie către cei care au nevoie să le fie acoperite daunele. La rândul său, asigurătorul trebuie să se reasigure, pentru a garanta că va putea plăti, dacă va fi cazul, și despăgubirile foarte mari; iar lanțul continuă, pe măsură ce se cumulează riscurile.
Pe piața românească de asigurări a fost întotdeauna o presiune pe prețuri, beneficiarii acordând o prea mică importanță poliței RCA, deoarece, conform percepției generale, aceasta nu îi privește în mod direct. Pentru a se înțelege problemele din sistemul RCA, trebuie remarcat faptul că în ultimii 3 ani numărul de cereri de chemare în garanție la BAAR a crescut substanțial, astfel că în 2020 România a ajuns să înregistreze peste jumătate din cererile de chemare în garanție din tot sistemul Carte Verde. Acestea reprezintă o pierdere pentru toată lumea: atât pentru partenerul extern, care trebuie să plătească efectiv dauna produsă și care, în urma deschiderii cererii, primește doar banii plătiți efectiv, fără taxa sa de gestiune/administrare, pe care ar fi încasat-o în condiții obișnuite de la partenerul său, cât și pentru BAAR care trebuie să gestioneze dosarul și eventual să plătească.
Pentru a evita sancțiunile, BAAR a intervenit prompt și a plătit din fondurile proprii în numele asigurătorilor tot ceea ce a trebuit, fără eventuale penalizări de la Bruxelles asupra țării noastre, indiferent dacă vehiculele care au produs dauna au avut asigurare RCA valabilă sau nu. Totuși, chiar dacă orice vehicul înmatriculat trebuie să aibă RCA valabil potrivit Directivei Europene, au fost și situații când vehicule care nu aveau asigurarea reînnoită au produs daune în străinătate, iar atunci BAAR s-a îndreptat împotriva proprietarilor pentru recuperarea prejudiciului. În majoritatea cazurilor există RCA, însă dacă firma de asigurare nu reușește să achite contravaloarea daunelor în timp util, atunci intervine din noul biroul.
În cazul în care BAAR nu ar fi plătit datoriile externe, România ar fi intrat într-o monitorizare foarte strictă, s-ar fi dispus amenzi și poate chiar obligativitatea constituirii unor fonduri puse la dispoziția COB, atrage atenția Mădălin Roșu. Deși greu de realizat, cel mai rău scenariu ar fi fost excluderea țării noastre din sistemul Carte Verde. În aceste condiții, s-ar fi revenit la situația de dinainte de aderare, când asigurările se cumpărau la intrarea pe teritoriul fiecărei țări, iar costurile per total erau mult mai mari.
Legea RCA dezechilibrează piața
Principala problemă este că prima de asigurare RCA este net inferioară dacă ne raportăm la nivelul din celelalte țări, dar și la despăgubirile care trebuie plătite. Prin urmare, trebuie făcut ceva atât în legătură cu valoarea poliței, cât și cu despăgubirile.
Legea RCA ar fi trebuit să instituie obligații echilibrate pentru toți jucătorii de pe piață, este de părere președintele BAAR. Dacă ar fi să ne referim la elementele care formează întreg spectrul despăgubirilor RCA, am putea simplifica în trei mari categorii – daunele externe, daunele aferente vătămărilor corporale și daunele materiale. Totuși, „cum se poate ca un service independent să aibă libertate deplină în facturarea unor servicii prestate, fără a fi tras la răspundere de autorități, în condițiile în care practică tarife diferite pentru prestațiile pe polițe RCA și celelalte servicii de același fel oferite pe piața liberă? Cum poate fi acceptat un preț de manoperă de 800 de lei pe oră, cum pot ajunge costuri de reparație de trei ori mai mari față de reprezentanța oficială a mărcii auto respective sau tarife rent-a-car pentru mașinile oferite la schimb pe perioada reparațiilor de 3-4 ori mai mari decât media pieței, în condițiile în care prima de asigurare plătită a fost de doar câteva sute de lei pentru tot anul? De ce se face discriminare în lege între un service care oferă mașină de schimb și o firmă de rent-a-car? De ce banii trebuie să ajungă direct la service și la asemenea valori? Dacă tot există un tarif de referință pentru polițele RCA, aceeași balanță ar trebui pusă și pentru a reglementa activitatea service-urilor care fac reparații pe RCA. Este absurd ca valoarea totală a despăgubirii unui autovehicul să ajungă, spre exemplu, la 20.000 de euro, în condițiile în care ea nici nu valorează atât”.
Dacă costurile de reparații sunt uriașe, este evident că prețul polițelor e necesar a fi în concordanță cu ele. Pentru orice firmă de asigurare care are business preponderent pe acest segment este clar că, oricât de bun ar fi managementul, deznodământul este unul singur. De ce a continuat însă City Insurance să vândă sub cost și nu a încercat să își ajusteze strategia, rămâne doar de speculat.
Pentru a nu se mai ajunge pe viitor în această situație cu alt asigurator, legislația trebuie să restabilească echilibrul între ce trebuie să plătească societățile ca despăgubire și nivelul primelor care pot fi încasate, este de părere președintele BAAR. Dar modificarea legii RCA nu este în sarcina ASF, ci a Parlamentului. Apoi, trebuie făcute ajustări în ceea ce privește gravitatea faptelor, pentru că nu pot fi evaluate în același fel, din perspectiva sistemului bonus-malus, un accident cu victime omenești și un altul cu daune materiale minore. Este nevoie însă și de intervenția instituțiilor statului. „Avem nevoie de publicarea baremului traumatologic realizat deja de Societatea de Medicina Legala / INML, pe baza căruia să se poată stabili baremul de despăgubiri, în funcție de traumele produse în urma unui accident. Lucrurile ar fi mult mai transparente și am putea elimina din acești intermediari specializați în vânătoarea de victime ale accidentelor, care trăiesc din comisioanele pentru sumele obținute de despăgubire. Această prevedere legală există încă din 2017, însă nu a fost pusă nici până acum în aplicare.”
O altă diferențiere care se impune este tipul de activitate desfășurată cu vehiculul respectiv: spre exemplu, un autoturism personal comparativ cu un taxi, aceeași marcă și model. Este evident că riscul este mai mare în cazul ultimului.
Cum vor evolua tarifele RCA?
Toți cei care până acum s-au bucurat de prețuri mici (aproape 45% dintre clienți) vor fi nevoiți să se îndrepte către ceilalți furnizori (disciplinați financiar), care au – chiar și la această oră – tarife mai mari. Din acest punct de vedere, pentru ei va apărea automat o creștere de cost.
Din 2017, de când a intrat în vigoare legea RCA, piața este plafonată. Nu există libertatea din UE în ceea ce privește stabilirea prețului RCA – în ciuda amenințării României cu infringement-ul – și nici nu există vreun asigurător care să fie măcar pe zero pe linia „răspundere civilă”. (Un asigurător disciplinat din punct de vedere financiar nu rămâne însă dependent de acest produs și își organizează portofoliul, folosindu-se de celelalte linii de business, astfel încât să-și mențină nivelul de profitabilitate.) Cât va exista tariful de referință ca instrument de control, primele nu au cum să aibă o creștere necontrolată. În același timp însă, trebuie ținut cont de faptul că în ultimii ani nivelul asigurărilor RCA a crescut constant, din cauza creșterii daunelor (atât din Romania, cât și externe). Or, având în vedere influența directă a daunelor în tariful RCA, impactul în prima de asigurare este evident.
Este ușor să arătăm cu degetul și să cautăm vinovați, dar, fără a rezolva problemele grave din sistem, cel mai probabil se va ajunge tot aici.
BAAR a plătit până acum peste 100 de milioane de euro pentru Astra și Carpatica, iar per total se estimează că vor fi plătite 150 de milioane de euro doar pentru datoriile externe ale celor două companii. În același timp, încă se mai plătesc datorii în contul Grup AS, care a falimentat în anii 2000. Biroul va prelua și datoriile externe ale City, urmând ca cele interne să fie acoperite din FGA, în limita a 500.000 de lei (90.000 de euro) per poliță, iar în cazul în care valoarea daunelor depășește această sumă, diferența va fi plătit de către asigurat. De precizat că nu este vorba despre o plafonare/client, cum s-a mai vehiculat, mai ales că acest lucru ar fi reprezentat o discriminare pentru anumite categorii de clienți: de exemplu, firmele de transport cu flote mari de vehicule față de cele cu parc auto mai mic. Totuși, trebuie avut grijă, întrucât, în cazul accidentelor cu victime, valoarea despăgubirilor poate depăși cu ușurință acest plafon. Procedura va fi mai simplă, grație ordonanței de urgență recent adoptate, care permite începerea plății datoriilor în 60 de zile de la deschiderea procedurii de falimentare. Oricum, fiecare dosar va merge spre o nouă analiză. Vor fi însă necesare fonduri suplimentare pentru acoperirea despăgubirilor lăsate de City, iar societățile de asigurare rămase pe piață vor fi puse în situația de a plăti pentru greșeala altuia.
