Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Istoria cockpit-urilor de la Mercedes-Benz Vans

Mercedes-Benz prezintă istoria cabinelor autoutilitarelor de-a lungul decenilor, cu primele Vans-uri având spațiul șoferului similar cu un scaun obișnuit în aer liber. Treptat, începând de la locul șoferului, situat în exteriorul autovehiculului, a fost dezvoltat și cockpit-ul modern, cu numeroase caracteristici de confort, așa cum sunt cele aflate pe turisme.

Noua generație a Mercedes-Benz Sprinter demonstrează astăzi modul în care șoferii și însoțitorii lor își pot îndeplini sarcinile în mod eficient și ergonomic, oferind un confort deosebit. Keyless Start, sisteme performante de aer condiționat, scaune confortabile pentru spate, precum și transmisia automată opțională 9G-TRONIC și sistemul multimedia MBUX sunt doar câteva detalii cu care Sprinter ușurează sarcinile utilizatorilor, zi de zi, scrie Mercedes-Benz Vans în comunicatul remis Tranzit.

Categoria de autovehicule comerciale ușoare este aproape la fel de veche ca și automobilul în sine, chiar dacă termenul „autoutilitară” nu exista la acea vreme. Unul dintre primii reprezentanți ai acestui tip de vehicul, la nivel mondial, a fost Benz Combinations-Lieferungs-Wagen (vehicul combinat de livrare) de la Benz & Cie de atunci. Micul vehicul de tip autocar cu caroseria sa de tip cutie, detașabilă, se baza pe vehiculul de pasageri „Victoria” și era echipat inițial cu un motor cu un singur cilindru de 2,5 CP și o sarcină utilă de 300 de kilograme. Astfel, prima „autoutilitară” a fost livrată magazinului francez Du bon Marché din Paris. Șoferul vehiculului stătea pe un piedestal și nu avea nici parbriz și nici acoperiș fix. Iar dacă veți căuta un volan, o veți face degeaba. În schimb, Combinations-Lieferungs-Wagen a fost echipat cu o manivelă cu mâner poziționată vertical. Singura protecție împotriva ploii era o mică porțiune de acoperiș care ieșea din corpul vehiculului. În conformitate cu stadiul tehnologic de la acea vreme, o transmisie prin lanț cu trei trepte transfera puterea pe roțile din spate și, în loc de claxonul electric utilizat în mod obișnuit astăzi, șoferul folosea un simplu claxon manual.

De asemenea, Daimler-Motoren-Gesellschaft oferea vehicule pentru livrare încă din anul 1897, denumite „Daimler-Geschäftswagen” (Autoutilitarele Daimler) și care au fost o serie de modele de vehicule pentru livrare pentru sarcini utile cuprinse între 500 și 2.000 kg.

1911: Autoutilitara pentru servicii de livrare Benz-Gaggenau Lieferungswagen cu reflector și acoperiș pliabil cabriolet

Construit între 1911 și 1916, Benz-Gaggenau Lieferungswagen oferea un confort mai bun șoferului și purta denumirile specifice modelului autovehiculului comercial D11, KL11 și B10. Spre deosebire de predecesorii lor, aceste modele aveau un volan adecvat cu o coloană de direcție înclinată, ceea ce facilita funcționarea corectă. Cu toate acestea, fiecare mișcare de direcție necesita în continuare un efort mare. Mânerele suplimentare de pe volan puteau fi utilizate pentru a regla funcțiile esențiale ale motorului, cum ar fi sincronizarea aprinderii și amestecul combustibil-aer. În plus, față de farurile principale, putea fi instalat un reflector, aspect de mare ajutor atunci când șoferul conducea pe întuneric, având în vedere iluminarea stradală de atunci. La fel ca înainte, șoferul stătea încă în exterior, dar beneficia de un material textil pliant pentru a se proteja de ploaie. Încălzirea, pe de altă parte, era încă un vis îndepărtat, ceea ce însemna că șoferul și copilotul trebuiau să se îmbrace foarte bine în perioadele răcoroase.

1926: Mercedes-Benz L 1: parbriz pliabil în față ca sistem de aer condiționat

În anul fuziunii dintre Daimler-Motoren-Gesellschaft și Benz & Cie, a fost lansat Mercedes-Benz L 1. Autovehiculul, care era disponibil în variante de furgon sau camion, în funcție de caroseria și sarcina utilă disponibilă, a fost primul care a prezentat o caroserie cu panouri. Cea mai importantă inovație pentru șofer și copilot a fost cabina închisă. Contrar trendurilor pentru autovehiculele comerciale ușoare din acea vreme, acest model avea geamuri laterale – ceva ce nici măcar pentru autoturisme nu era obișnuit la momentul lansării L 1. Parbrizul pliabil în față servea drept „sistem de aer condiționat” pentru zilele călduroase. De asemenea, L 1 includea fereastra din peretele despărțitor al compartimentului de încărcare, care permitea o vizibilitate spre marfă, și reflectorul, care era deja disponibil.

1955: Mercedes-Benz L 319: cabină peste motor, cu o vizibilitate generală bună

În 1955, tânăra Republică Federală Germania se afla în mijlocul unui boom economic. Companiile aveau nevoie de mijloace de transport adecvate pentru a face față fluxului tot mai mare de comenzi și mărfuri. Cu L 319, Mercedes-Benz a venit cu soluția perfectă. Prima autoutilitară independentă a brandului a avut succes în următoarele 3 decenii datorită conceptului său modern de economisire a spațiului, cabina fiind montată peste motor. Fiind pioner în ceea ce privește aspectul, succesul uriaș al vânzărilor a făcut ca L 319 să fie precursorul a numeroase generații de autovehicule comerciale ușoare de succes de la Mercedes-Benz, chiar până la actualele serii de modele Sprinter și Vito.

Pentru a oferi o intrare confortabilă, dezvoltatorii au deplasat mai înainte puntea din față, care, împreună cu parbrizul panoramic curbat dintr-o singură piesă, confereau vehiculului de 3,6 tone un aspect unic. Tabloul de bord a fost echipat cu un vitezometru și un termometru pentru lichidul de răcire. Indicatorul combustibilului încă nu apăruse, iar șoferii erau nevoiți să calculeze cât de mult îi va duce combustibilul din rezervorul de 60 de litri. Schimbătorul de viteze de pe volan a fost un precursor timpuriu al joystick-ului din actualul Sprinter. Indicatoarele și claxonul erau acționate folosind un inel de semnal pe volan. Motorul instalat longitudinal, care ieșea până în cabină, se auzea și făcea dificilă deplasarea de la locul șoferului la scaunul din dreapta. În schimb, cockpit-ul avea o zonă de depozitare impresionantă pentru documente.

1967: „Düsseldorfer” cu acces ușor

În 1967 a sosit modelul L 406 D. Adesea a fost denumit „Düsseldorfer” datorită locației sale de producție și a fost succesorul mult îndrăgitului L 319. În ciuda unui design mai unghiular, în concordanță cu stilul vremii, conceptul a fost declinat din cel al predecesorului său de succes. Tipic aspectului său, mărimea capotei era mai mult o aluzie, deoarece motorul ieșea și în cabina noii generații de autoutilitare, doar că acum era mai mult spațiu în cabină. La fel ca și pentru L 319, puntea din față a fost poziționată mult înainte pentru a permite un acces ușor. În locul parbrizului panoramic care se înfășura în prealabil în jurul părților laterale, a fost instalat un parbriz mare, dreptunghiular, suplimentat pe părțile laterale cu câte un geam mai mic poziționat în fața portierelor, pentru o vizibilitate bună. Viteza nu se mai schimba de pe volan, ci cu un schimbător de viteze lung poziționat convențional.

Pentru a se asigura că „Düsseldorfer” a rămas un auvehicul contemporan, acesta a avut o serie de facelift-uri pe parcursul anilor de producție. În 1977, de exemplu, seria de modele a fost îmbunătățită în urma unui facelift extins ce includea un nou panou de instrumente și geamuri laterale cu manivele în locul ferestrelor glisante care erau obișnuite până atunci. Mai mult, au existat manivele și mânere noi de funcționare, precum și un volan înfășurat într-un material plăcut, în loc de inelul subțire din bachelită folosit anterior. În 1981 „Düsseldorfer” a fost echipat cu o cheie de contact pentru prima dată. Până atunci, un pin cilindric din metal era folosit pentru a porni motorul. În același timp, autoutilitarele mari erau echipate din fabrică cu noi panouri interioare pentru a reduce semnificativ nivelul de zgomot din cabină.

1977: scaunul șoferului longitudinal și reglabil pe înălțime al „Bremer”

În 1977, Mercedes-Benz și-a extins gama de autoutilitare cu un nou model ce era cu o clasă de greutate sub „Düsseldorfer”: TN („Transporter neu” – literalmente „autoutilitară nouă”), care și-a căpătat în scurt timp numele „Bremer”, după locația sa de producție. Mai târziu, denumirea T 1 a devenit obișnuită. Mai mult ca niciodată, noua serie de modele era extrem de versatilă, cu o masă maximă totală autorizată de la 2,4 tone până la 3,5 tone, și avea confortul de conducere și de funcționare precum cel al autoturismelor. Astfel, dezvoltatorii au renunțat la designul cabinei peste motor, tracțiunea față și conceptul panoului care fusese folosit până atunci. Capota scurtă a fost mult mai puțin pronunțată față de modelul anterior, care, pe de o parte, a facilitat accesul la motor și întreținerea acestuia, și, pe de altă parte, a permis deplasarea mai înainte a axei față, menținând astfel intrarea confortabilă. Din perspectiva șoferului și copilotului, acest concept a fost binevenit din alt motiv: motorul ocupa mai puțin spațiu în interiorul vehiculului. Prin urmare, autoutilitara „Bremer” a facilitat accesul prin cabină dintr-o parte în alta, dar și în compartimentul de marfă.

1995: primul Sprinter cu cabină spațioasă și echipată funcțional

După aproape un milion de unități produse, T1 a fost înlocuit în 1995 cu modelul Sprinter. Noua generație de autoutilitare a continuat conceptul predecesorului său cu un sistem de conducere cu propulsie spate și tracțiune ridicată, patru variante de masă maximă totală autorizată posibile ale vehiculului, un număr mare de variante și o gamă largă de motoare. Caracteristicile speciale ale Sprinter-ului includeau și designul său modern atemporal, precum și cabina spațioasă și deosebit de funcțională, al cărei design interior și materiale aproape că atingeau standardele autoturismelor. Dat fiind că partea din față a autovehiculului a fost din nou alungită în comparație cu T 1 și motorul era deplasat mai mult, Sprinter avea disponibil și mai mult spațiu pentru picioare. Chiar și cu un scaun de copilot cu două locuri, încă mai era mult loc.

Numeroase compartimente de depozitare, inclusiv un torpedou de dimensiuni generoase, care putea fi încuiat, au ușurat munca de zi cu zi în Sprinter. Scaunul șoferului era reglabil în înălțime pe două niveluri, ceea ce era o inovație în segmentul autoutilitarelor de la acea vreme. O altă noutate a venit sub forma butoanelor de comandă pentru sistemul de încălzire și ventilație care semănau cu cele ale autoturismelor. De asemenea, sistemul în sine prezenta un ventilator puternic cu patru trepte și un mod de recirculare a aerului. Pereții și ușile erau îmbrăcate peste tot, ceea ce a contribuit la crearea unei atmosfere mai confortabile. Airbagul opțional al șoferului, centurile de siguranță cu trei puncte reglabile pe înălțime și cataramele centurii de siguranță instalate pe scaun evidențiau rolul de pionier pe care Mercedes-Benz Sprinter îl deținea din punct de vedere al siguranței.

2000: schimbător de viteze stil joystick și tablou de bord pentru Sprinter

Ca parte a modelului facelift din 2000, Mercedes-Benz a îmbunătățit și mai mult interiorul. Panoul de instrumente, care anterior avea un design mai mult funcțional, a fost acum complet reproiectat. Acest lucru i-a dat un impuls mai dinamic și a atins nivelurile autoturismelor atât în ceea ce privește forma, cât și calitatea materialelor utilizate. Tabloul de bord avea acum o suprafață mai moale, asemănătoare pielii, care era disponibilă și ca opțiune pentru celelalte variante ale autoutilitarei. Pe lângă detaliile suplimentare de confort, precum suportul pentru pahare, schimbătorul de viteze sub formă de joystick a atras atenția pentru că era poziționat la îndemâna șoferului și permitea un acces mai liber prin cabină.

2006: cockpit spațios și ergonomie de top în a doua generație Sprinter

Motto-ul pentru a doua generație Sprinter lansată în 2006 a fost să facă lucrurile bune și mai bune. Peste 1000 de modele de bază cu diferite variante de caroserie, greutate și motoare, precum și disponibilitatea pentru prima dată a modelelor de autovehicule deschise ca bază pentru corosările individuale au stabilit noi standarde, la fel ca echipamentele standard extinse. Printre altele, geamurile electrice și un sistem de închidere centralizată cu telecomandă erau acum standard. Scaunele au fost modificate pentru a avea un spațiu și mai mare, dar și mai multă libertate de mișcare în cabină. Volanul putea fi opțional cu reglare pe înălțime și adâncime.

Interiorul strălucea cu o gamă de compartimente de depozitare bine gândite, cum ar fi raftul interior de deasupra parbrizului. Oglinzile exterioare cu oglinzi auxiliare cu unghi larg ofereau o bună vizualizare a traficului din spate – ”punctul mort” al vizibilității a fost redus la minimum. O caracteristică a noului cockpit al Sprinter-ului a fost consola centrală ridicată cu schimbătorul de viteze în stil joystick. De asemenea, Mercedes-Benz a oferit pentru prima dată sistemul de infotainment COMAND APS cu sistem de navigație integrat pentru Sprinter. La fel de nou a fost și volanul multifuncțional.

2018: a treia generație Sprinter cu sistemul multimedia MBUX, controlabil prin intermediul vocii

A treia generație a Mercedes-Benz Sprinter și-a făcut debutul în 2018 și a redefinit segmentul autovehiculelor comerciale ușoare din punct de vedere al confortului, ergonomiei și funcționalității, reprezentând un impuls inovator din toate punctele de vedere. Un an mai târziu, Mercedes-Benz a prezentat eSprinter – prima versiune complet electrică, care a combinat toate avantajele autoutilitarei iconice cu mobilitatea locală fără emisii.

Printre inovațiile remarcabile ale actualului Sprinter se numără sistemul multimedia MBUX (Mercedes-Benz User Experience) cu ecran cu touchscreen de 10,25 inch, control vocal și atenționare vocală. Noile scaune cu formă ergonomică asigură un nivel ridicat de confort. Ele pot fi adaptate la nevoile individuale ale șoferului și permit astfel o poziție ergonomică favorabilă chiar și pentru călătoriile mai lungi. Funcția de memorie pentru reglarea electrică a scaunelor este disponibilă opțional. Alte caracteristici noi includ Keyless Start, „Drive Select”, padele schimbătoare de viteze la volan pentru transmisii automate și un sistem îmbunătățit de climatizare. Controlul automat al climatizării THERMOTRONIC controlează automat viteza ventilatorului, distribuția aerului și temperatura.

Mai multe informaţii despre Mercedes-Benz Vans sunt disponibile online la: www.mercedes-benz.ro și www.media.daimler.com.



Articole similare

Ad