AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
AdAdvertisement
Ad

Logistică militarizată pentru vaccin

Provocările logistice privind distribuția vaccinului anti-Covid-19 sunt dintre cele mai diverse și țin inclusiv de securitatea transportului sau de gradul de încărcare a avioanelor cu gheață carbonică. În timp ce multe vaccinuri sunt încă în faza de testare, producția deja s-a pornit, iar logisticienii globali și firmele producătoare sunt implicate masiv în distribuția lor. România are șapte centre de distribuție la nivel național, iar operațiunile logistice sunt desfășurate militarizat, prin coordonarea celor trei ministere implicate: Apărărare Națională, Afaceri Interne și Sănătătate.

Pe 15 octombrie, Comisia Europeană (CE) a stabilit etapele principale pe care statele membre trebuie să le urmeze și care includ elaborarea unor strategii naționale de vaccinare.

Astfel, toate vaccinurile achiziționate de UE trebuie să fie autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). În România, ca de altfel în multe state europene, cel puțin în această primă fază, logistica va fi strict militarizată. De altfel, la nivel guvernamental a fost constituit Comitetului Național de Coordonare a Activitățiilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului și coordonarea primului ministru. Din acest comitet fac parte mai multe ministere, inclusiv Ministerul Apărării Naționale (MApN), însărcinat cu organizarea logistică. Strategia de vaccinare va fi aprobată în CSAT, însă etapele sunt cunoscute, fiind dezvăluite de colonelul dr. Valeriu Gheorghiță, medicul militar care va coordona campania de vaccinare la nivel național. România nu are încheiate acorduri precontractuale cu vreo companie care produce vaccin anti-Covid și așteaptă să primească doze prin schema de distribuție a UE. „În momentul de față sunt asigurate resursele logistice pentru primele etape ale campaniei de vaccinare și se fac toate pregătirile necesare pentru ca lanțul logistic din România să fie pregătit pentru stocarea și distribuția dozelor de vaccin conform celui mai optimist calendar, în care numărul de doze disponibile lunar ar depăși câteva milioane. România este implicată în procesul de negociere comună inițiat de CE cu scopul de a asigura șanse cât mai mari de a avea acces la unul sau mai multe vaccinuri sigure și eficace distribuite în mod echitabil către statele membre“, a declarat medicul Valeriu Gheorghiță într-un răspuns adresat Tranzit.

Până la acest moment, CE a semnat contracte cu șase producători ale căror vaccinuri candidate se afla în faze avansate ale dezvoltării și testării clinice: AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV, BioNTech-Pfizer, CureVac și Moderna. Numărul de doze disponibile pentru fiecare stat membru și calendarul de livrare nu pot fi cunoscute cu certitudine acum, mai precizează Valeriu Gheorghiță în răspunsul către revista noastră, întrucât acestea depind de parcursul proceselor de avizare a vaccinurilor și de scalarea capacităților de producție. Potrivit unei informații neconfirmate oficial, țările membre ar urma să primească vaccinul conform unei scheme de distribuție la comun, bazate pe proporționalitatea cu mărimea populației. Astfel, România ar urma să primească circa 4% din dozele pe un transport, aceasta fiind proporționalitatea la numărul total de cetățeni UE. Rămâne de văzut dacă autoritățile guvernamentale vor încheia contracte direct cu producătorii și dacă vor apela la logisticieni consacrați pentru distribuția în masă. Potrivit datelor estimative, România ar urma să primească de la CE, în tranșe, 10,7 milioane de doze de vaccin anti-Covid. „Este dificil de precizat o dată exactă la care primele doze de vaccin vor fi disponibile. Tot ce putem spune momentan este că patru dintre producătorii cu care CE a semnat contracte au deja dosare depuse la EMA și doi dintre ei au solicitat și eliberarea autorizației de punere pe piață. Din declarațiile publice ale EMA, este de așteptat ca, dacă datele din studiile de faza 3 sunt deja suficiente pentru a dovedi profilul de siguranță și eficacitate al produselor, primele dintre acestea să fie autorizate undeva între sfârșitul lui decembrie 2020 și ianuarie 2021. După aprobare, dozele de vaccin ar urma să fie rapid disponibile în toate statele membre UE“, a mai spus coordonatorul campaniei de vaccinare. La momentul scrierii acestui articol, președintele Klaus Iohannis a declarat că prima tranșă de doze care va ajunge în România va fi de 10.000 de unități. „Există o șansă mare ca primul vaccin să fie aprobat de autoritatea europeană chiar înainte de Crăciun și între Crăciun și Anul Nou să fie distribuită prima șarjă. Din informațiile pe care le avem, va fi o tranșă simbolică, de 10.000 de doze, pentru începerea simbolică a vaccinării. Ajung pentru 5.000 de persoane. Următoarea este ianuarie și va fi folosită în principal pentru a vaccina tot personalul medical, inclusiv din azilele de bătrâni, și persoanele care fac parte din grupele cu risc mare.“

7 centre de distribuție

Momentan nu se are în vedere colaborarea cu un logistician sau distribuitor farmaceutic privat. Operațiunile logistice se vor desfășura sub coordonarea și cu resurse agregate de autorități prin cele trei ministere coordonatoare: Ministerul Sănătății, MApN și MAI. Toate facilitățile de depozitare și lanțul de distribuție se vor afla sub stricta monitorizare și autorizare din partea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) conform cu cerințele legilor în vigoare pentru a asigura calitatea, siguranța și trasabilitatea întregului proces logistic. După cum a mai spus medicul militar Valeriu Gheorghiță, „este de așteptat ca cel puțin o parte din distribuția națională și probabil toată activitatea de transport și distribuție către centrele de vaccinare să fie responsabilitatea statului român“. Provocarea principală o constituie vaccinul Pfizer/BioNTech, care trebuie stocat la temperaturi de -70OC, specificitate care nu este prevăzută în supply chain-ul farmaceutic. Însă asemenea condiții au mai fost folosite în trecut, explică Valeriu Gheorghiță, în situații excepționale, așa cum a fost epidemia de Ebola, între 2014 și 2015. Potrivit acestuia, capacitatea de stocare la temperaturi foarte joase este asigurată de MApN în cele 7 locații: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“ – care este și centrul național de primire și stocare a dozelor de vaccin – și spitalele militare regionale din Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Craiova și Constanța. Totul se va face prin „mobilizarea resurselor deja disponibile la nivelul unităților cu activitate de cercetare-dezvoltare în care echipamente capabile să asigure asemenea condiții erau deja folosite, dar și prin investiții noi. Avizarea Institutului «Cantacuzino» drept centru național de stocare a vaccinurilor împotriva Covid-19 este în curs de realizare, fiind finalizate toate etapele de amenajare a spațiilor, inclusiv montarea ultracongelatoarelor de stocare la -80 OC, iar până pe 18 decembrie 2020 au fost finalizate la nivelul CNCAV procedurile de lucru ce privesc activitățile medicale și logistice desfășurate pe parcursul campaniei de vaccinare“, a arătat CNCAV.

Securitatea logistică, deosebit de importantă

Dacă până la momentul de față focusul a fost pe capacitatea companiilor aeriene și a logisticienilor de a livra la temperatura corectă, accentul trebuie pus și pe securitate, avertizează Asociația pentru Protecția Bunurilor Transportate (TAPA). „Odată cu începerea obținerii aprobărilor, presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare pentru a distribui este mai mare decât în orice moment. Întreaga lume urmărește și așteaptă“, a declarat, pentru Tranzit, Thorsten Neumann, CEO TAPA EMEA. Pentru că vorbim de un produs cu o mare valoare de piață, dat fiind faptul că este cel mai așteptat vaccin la ora actuală, dar în același timp cu un grad foarte mare de sensibilitate din punct de vedere al variației de temperatură, vaccinul anti-Covid reprezintă „cea mai mare provocare a securității lanțului de aprovizionare pentru o generație”. Oficialul a mai spus că piața neagră este controlată de cerere și ofertă, iar grupurile infracționale care acționează pe această piață neagră sunt conștiente de valoarea dozelor de vaccin și este foarte probabil să caute modalități de a intercepta lanțurile de distribuție pentru a fura transporturile. După cum a arătat Thorsten Neumann, la începutul pandemiei grupurile de crimă organizată au identificat „oportunități“ pe piața neagră atunci când au fost organizate transporturi cu materiale de protecție, pagubele fiind de milioane de euro numai în zona EMEA. Iar în privința dozelor de vaccin, miza este și mai mare.

Pierderi de 5 ori mai mari decât valoarea produsului

Dat fiind faptul că este un domeniu extrem de bine reglementat, lanțurile de aprovizionare ale companiilor farmaceutice sunt deja printre cele mai bune din lume din punct de vedere al securității, a afirmat Thorsten Neumann. Însă fiecare furt de mărfuri în acest caz este semnificativ nu numai din punct de vedere valoric, ci și din punct de vedere al riscului pentru sănătatea publică – medicamente puse în vânzare pe piața neagră fără a ști condițiile de depozitare și transport – dar și pentru reputația companiilor, acestea putând fi sancționate drastic de autoritățile de reglementare. De aceea, pe lângă măsurile luate în mod normal pentru asigurarea transportului, este destul de probabil să vedem măsuri suplimentare luate de producători și logisticieni, măsuri ce ar putea să includă escorte armate, camioane în convoi și utilizarea celor mai noi tehnologii de urmărire. Din cauza efectului de domino pe care îl creează, costul real al pierderii unui transport farmaceutic este estimat la o valoare între 5 și 7 ori mai mare decât valoarea în sine a produsului furat. Acest lucru se traduce prin campanii de rechemări de loturi de produs, diverse campanii publicitare pentru protejarea siguranței pacientului, costul unei potențiale distrugeri pentru întreaga producție care are același număr de lot ca produsul furat. Nu în ultimul rând, a mai spus reprezentantul Asociației, contaminarea încărcăturii farmaceutice în timpul unei infracțiuni – chiar dacă marfa nu este furată efectiv – poate fi la fel de dăunătoare. „Desigur, există un risc semnificativ pentru sănătate dacă vaccinurile furate ar fi utilizate de pacienți, deoarece eficacitatea lor nu poate fi asigurată. Astfel de pierderi de mărfuri cu profil înalt ar fi extrem de dăunătoare pentru toate părțile interesate“, a explicat Thorsten Neumann.

Articole similare

Ad
Ad