Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad

Managerii din logistică și-au făcut temele

Se spune că momentul oportun de dezvoltare este pe timp de criză, iar companiile de logistică din România nu au făcut excepție de la această regulă, după cum reiese din Topul întocmit anual de Tranzit și publicat chiar în paginile acestui număr. Nu putem spune că pandemia Covid-19 nu a lovit afacerile lor, însă, per total, cifrele arată o ușoară creștere în 2020 față de 2019. Spre deosebire de criza financiară din 2009, pe care mediul de afaceri local nu a avut maturitatea necesară să o gestioneze, iată că 2020 ne oferă o adevărată lecție de optimizare din partea jucătorilor din logistică, lecție care și-a arătat roadele la finalul anului fiscal, atunci când cele circa 3.500 de companii care au codurile CAEN 5221 (activități de servicii anexe transporturilor terestre), 5229 (alte activități anexe transporturilor) și 5210 (depozitare) au realizat o cifră de afaceri totală de 3,4 miliarde de euro, în ușoară creștere față de 2019.

Ca de fiecare dată, lista publicată de noi nu are pretenția de a fi una exhaustivă și nici clasamentul nu trebuie privit numai în spiritul cifrelor absolute, ci mai degrabă își propune să fie o radiografie la nivel macro a industriei locale de logistică. Pentru a intra în detaliu, așa cum veți observa răsfoind revista tipărită sau digitală, am abordat jucătorii aflați în Top 10, pe care i-am chestionat cu privire la creșterile ori scăderile pe anumite arii de business.

Dacă în alți ani reducerea prețului la raft, care se reflecta direct în profit, era principalul deziderat al producătorilor, care puneau astfel presiune pe toți furnizorii din lanțul de aprovizionare, fie că vorbim de cei de materie primă sau de servicii, 2020 a adus o schimbare din această perspectivă. Presiunea unui preț mai mic există în continuare, doar că motivul s-a schimbat. Ați ghicit? Acum nu mai e „vina“ consumatorului final ce își dorește un produs mai ieftin, acum obișnuitele pretenții venite de la multinaționale pentru reducere suplimentară a tarifelor s-au bazat, chipurile, pe securizarea business-ului, afectat de pandemie. Și nu ne referim doar la FMCG, care a înregistrat cele mai mari volume, ci și la restul sectoarelor (pharma, produse de înfrumusețare, bunuri de larg consum, IT&C, Home&Deco, DIY, inclusiv automotive, care își revine tot mai mult după declinul abrupt început în 2019).

Un alt lucru remarcat din discuțiile cu managerii din logistică a fost accentul pus pe depozitare, cu precădere pentru retail alimentar și comerț electronic, dar și creșterea serviciilor de grupaje și cross-dock în transportul intern. Clienții au dorit ca marfa lor să ajungă mai rapid la raft, iar expeditorii și logisticienii și-au folosit infrastructura dezvoltată la nivel național, pentru a oferi cât mai bine acest serviciu, ceea ce a dus și la scăderea timpului de livrare. Nu în ultimul rând, 2020 a fost un an al investițiilor, cu precădere în tehnologie, impulsionate, în principal, de restricțiile cauzate de pandemie.

Creșterea ofertei de produse și servicii a dus și la o oarecare stabilitate la nivelul marilor jucători, din punct de vedere al parteneriatelor cu producătorii importanți, dar s-au încheiat și noi contracte datorită faptului că mulți dintre clienți și-au externalizat logistica, nemaifiind eficient să țină un depozit propriu. Dar, așa cum spuneam, au existat și clienți care au încercat să tragă de preț în jos, profitând inclusiv de lipsa de capacitate la nivelul pieței interne. Aceasta este însă o discuție mai amplă, ce necesită un spațiu de analiză mai larg, pe care cu siguranță îl vom aloca în numerele viitoare. Până atunci însă, vă invit să răsfoiți numărul de octombrie al revistei Logistica și să vă faceți o idee despre profesionalismul pieței din România.

Articole similare

Ad
Ad