Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Pentru a putea pune umarul la iesirea din criza, IMM-urile au nevoie de sprijin consistent

Cu ocazia conferintei de la Sibiu am stat de vorba si cu Mircea Purcaru, vicepresedinte CNIPMMR si presedinte FRIMM Vest, de la care am aflat atat cifrele ce caracterizeaza activitatea IMM-urilor in 2009, cat si problemele cele mai mari cu care se confrunta acestea, inclusiv firmele din transporturi – si care le impiedica sa contribuie, cum ar fi normal, la relansarea economiei – si ce masuri ar putea lua autoritatile pentru sprijinirea unei categorii care genereaza cea mai mare parte din PIB, ofera locuri de munca pentru majoritatea populatiei ocupate si reprezinta una din principalele surse de venituri ale bugetului de stat. Nu au fost trecute cu vederea nici alte probleme din transporturile comunitare: preponderenta rutierului, poluarea si fragmentarea sistemelor de transport, inclusiv a legaturilor cu regiunile indepartate si intre retelele nationale.
 

Intreprinderile mici si mijlocii pot contribui la relansarea economica deoarece genereaza cea mai maree parte din PIB in toate tarile (in Romania 60%), ofera locuri de munca pentru majoritatea populatiei ocupate si reprezinta una din principalele surse de venituri ale bugetului de stat, prin plata impozitelor, taxelor si a TVA.
Dar in prezent situatia IMM-urilor, inclusiv a celor din transporturi, nu este deloc buna, si, pentru a argumenta asta, daca mai era nevoie, Mircea Purcaru, vicepresedinte CNIPMMR (Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania) si presedinte FRIMM Vest (Federatia Regionala a Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Regiunea Vest), se sprijina pe cateva date cat se poate de concrete. Astfel, in primele luni din 2009, 138.170 de IMM-uri de la noi si-au incetat activitatea prin dizolvare, radiere sau suspendare temporara. Din cele care au supravietuit, 22,4% au redus salariile pentru a nu concedia angajatii, 31,6% au facut disponibilizari si 57,5% au diminuat investitiile. In plus, 77% dintre firmele care au rezistat pe piata au avut profit mai mic decat in 2008. Toate acestea in contextul in care, intre 2005 si 2009, deficitul bugetar a ajuns la 6,7% din PIB, mai ales din cauza cheltuielilor Statului cu salariile si pensiile, iar numarul angajatilor in sectorul privat a scazut cu 9% din septembrie 2008 pana in august 2009.

Motivele scaderii cu 60% a pietei de transport
Cele mai multe probleme ale IMM-urilor au aparut, este de parere Mircea Purcaru, din cauza lipsei de coerenta in sectorul politicilor publice privind sprijinirea si incurajarea acestor categorii de firme, a cadrului legislativ care se schimba prea des, a fiscalitatii excesive, a contributiilor sociale mari si a lipsei unei discipline contractuale.
In ceea ce priveste problemele specifice IMM-urilor din transportul rutier, probleme care au dus la scaderea cu 60% a acestei piete, ele constau in lipsa de dialog si de sprijin real din partea autoritatilor publice, dezinteresul si neimplicarea autoritatilor noastre in protejarea intereselor firmelor romanesti in strainatate prin acordarea de asistenta consulara si judiciara gratuita, precum si fiscalitatea excesiva: firmele de profil au de platit taxe de drum, de acces in oras, de tranzit al oraselor, de autostrada, de pod, taxe pentru verificarea tehnica anuala si verificarea tehnica internationala – inclusiv in cazul autovehiculelor noi – taxa de licentiere, impozite pe mijloace de transport etc. Si accesul dificil la finantare e de natura sa puna piedici IMM-urilor care au ca obiect de activitate transportul rutier: creditele bancare sunt costisitoare, iar ajutorul de minimis este limitat, pentru societatile din acest domeniu, la 100.000 de euro, nu la 200.000, ca in cazul firmelor de productie/servicii.
Un impediment il constituie si aplicarea neunitara si nearmonizata a legislatiei nationale a statelor UE in detrimentul normativelor si reglementarilor comunitare in materie de transport rutier: exista numeroase cazuri in care acesta a degenerat in aplicarea unor masuri abuzive si incorecte, printre cele mai celebre fiind amenzile date in Ungaria, Austria, Italia sau Slovenia numai pentru a aduce venituri la bugetul Statului si a descuraja transportatorii romani in favoarea celor autohtoni. Iar la lista acestor probleme trebuie adaugata legislatia muncii, partinitoare pentru soferii profesionisti, si mecanismele legale insuficiente de angajare a raspunderii disciplinare si materiale in cazul abaterilor sau al faptelor cu urmari grave.

20% din transportatori au falimentat in 2009. Si mai urmeaza.
Toate aceste neajunsuri au determinat numeroase firme de transport sa-si reduca sau sa-si inceteze activitatea. Astfel, in regiunea de vest a tarii, pastorita de asociatia al carei presedinte este Mircea Purcaru, se inregistreaza 3.178 de firme active, 203 nou infiintate, 422 care si-au suspendat activitatea si 275 dizolvate, aflate in insolventa sau faliment, lichidate sau radiate. La nivel national, in ultimul an, circa 20% din firmele de transport si-au suspendat activitatea, iar in perioada imediat urmatoare interlocutorul nostru se asteapta ca inca 15-20% sa-si inchida portile.

Sperantele se indreapta tot spre Stat si banci
Printre masurile pe care le-ar putea lua autoritatile publice si institutiile bancare pentru a sprijini IMM-urile din transporturi se numara, in opinia lui Mircea Purcaru, deblocarea creditarii si oferirea unui acces mai facil la programele de finantare cu componenta nerambursabila, intarirea disciplinei contractuale printr-un act normativ care sa limiteze efectuarea platilor pentru un interval mai mare de 60 de zile si sa sanctioneze nerespectarea acestor prevederi, o implicare mai atenta a Statului in apararea cetatenilor si firmelor romanesti aflate pe teritoriul altor tari, da-ca sunt in pericol de a fi supuse unor tratamente abuzive, un sprijin real, printr-o politica fiscala adaptata realitatilor crizei economice, care sa favorizeze firmele cu bonitate demonstrata pana la jumatatea lui 2009, consultarea reala si activa, nu formala, de catre MTI, a companiilor de transport, prin asociatiile profesionale, in privinta masurilor legislative pe care le aplica in domeniu, precum si introducerea cazierului profesional pentru soferii profesionisti.

Soselele domina si in transportul de marfa si, mai ales, in cel de calatori
Potrivit datelor furnizate de Mircea Purcaru, sectorul transporturilor genereaza, in termeni de produs intern brut (PIB), 10% din veniturile UE si ofera peste 10 milioane de locuri de munca.
In Comunitate, 44% din transportul de marfuri se efectueaza pe cale rutiera, in comparatie cu 39% pe rute maritime de scurta distanta, 10% pe cale feroviara si 3% pe cai navigabile interioare. Dezechilibrul este si mai accentuat in ceea ce priveste transportul pasagerilor (realizat in special cu vehicule usoare), unde rutierul reprezinta 81%, comparativ cu 6% pentru feroviar si 8% pentru aerian.        

Articole similare