Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad

Politicile coerente ar putea face din bere un brand de tara

Industria locala a berii, care genereaza peste 900 de milioane de euro/an din productie, trece printr-o perioada buna, companiile mari, dar si antreprenorii debutanti investind in inovatii, in noi capacitati de productie si in branduri. Multinationalele din sector au restructurat business-urile locale dupa un lung sir de achizitii, dar au pastrat 97% din productie in fabricile din Romania. Insa industria berii este singura piata de dimensiuni mari din sectorul bunurilor de larg consum in care importurile nu au reusit sa atinga nici 5%, dupa cum a reiesit din conferinta „Industria berii din Romania“, organizata de Business Magazin, Ziarul Financiar si Asociatia Berarii Romaniei. Cu un consum anual de 85 l/persoana, industria berii poate deveni un brand de tara, un model de integrare locala pentru alte sectoare din zona bunurilor de larg consum, insa berarii au nevoie de predictibilitate legislativa si fiscala pentru a continua sa se dezvolte la nivel local. Numai intr-un cadru de business coerent industria va putea sa dea de lucru in continuare producatorilor autohtoni de materii prime, care asigura peste 70% din ingredientele naturale ale berii, si sa genereze, direct si indirect, peste 85.000 de locuri de munca. 
 
Romania este in top 10 la productia si consumul de bere din Europa si in top 5 la consum per capita. „Provocarile europene sunt la fel ca in Romania. Astfel, cand un sector produce ceva de calitate, ca berea, ar vrea sa primeasca in schimb un minimum de stabilitate economica“, este de parere Pier Olivier Bergeron, secretar general al Asociatiei Berarii Europei. Acesta considera ca stabilitatea se traduce si prin taxare corecta si eliminarea limitarilor la export. „E nevoie de conditii corecte pentru export, fara bariere legate de schimburile comerciale. Din perspectiva europeana, misiunea noastra este sa depasim aceste bariere.“
Pier Olivier Bergeron atrage atentia asupra unui element aditional de corectitudine: „berarii din Europa, inclusiv cei din Romania, si-au luat angajamentul de a-i informa pe consumatori care sunt ingredientele din berea lor. Urmatorul pas logic ar fi ca si ceilalti producatori de bauturi sa faca la fel. Asta ar genera corectitudine pe piata.“
 
Nu mai avem infrastructura pentru producerea de hamei si malt
In Romania, industria este avantajata de faptul ca fabricile de bere au fost modernizate si retehnologizate odata cu preluarea de catre marile companii producatoare de bere. „De-a lungul celor 15 ani de industrie a berii, s-au investit circa 1,5 miliarde de euro in capacitati de productie, in modernizare. Catre calitate au mers predominant investitiile, insa cu focus secundar pe o dezvoltare durabila a industriei, in sensul eficientizarii consumului de apa in productia de bere si limitarea amprentei de CO2. De asemenea, se acorda atentie tot mai mare economiei circulare si folosirii ambalajelor reutilizabile. Cred ca industria berii este in avanpost in tot ceea ce priveste dezvoltarea economiei“, a punctat Lucian Ghinea, director general al Bergenbier si presedintele Asociatiei Berarii Romaniei. 
In plus, productia nationala este consistenta, cu peste 97% din berea consumata in Romania produsa la nivel local. „Productia locala inseamna ingrediente si forta de munca locale. Industria berii genereaza in Romania, direct si indirect, peste 85.000 de locuri de munca. O mare parte din locurile munca generate in sectoarele conexe se regasesc in segmentul de retail, in sectorul de aprovizionare, in agricultura si in industria ospitalitatii“, a aratat Julia Leferman, director executiv al Asociatiei Berarii Romaniei, subliniind importanta sectorului berii in dezvoltarea agriculturii tarii noastre, in contextul in care aceasta preia materii prime precum orz, orzoaica si hamei. „Exista un potential real de a creste ponderea materiilor prime produse local, ceea ce ar avea impact pozitiv asupra locurilor de munca generate in domeniul agricol (circa 10.000 la nivel national)“, a spus aceasta, completata de Akos Mora, reprezentant al Asociatiei Producatorilor de Hamei din Romania: „daca pana in anii 2000 Romania nu importa deloc hamei, iar cu 2.700 ha era asigurat necesarul pentru berea din tara, acum furnizam sub 10% din nevoia producatorilor locali.“
Scaderea productiei de hamei deriva dintr-o lipsa a infrastructurii necesare pentru realizarea acestui tip de cultura. „E nevoie de o structura care sa urce hameiul pana la 7-8 m inaltime. Pentru ca aceasta este extrem de scumpa (25.000-30.000 de euro/ha), dupa Revolutie nu s-a mai facut nimic nou si am fost suficient de neindemanatici sa nu pastram ceea ce am avut ca mostenire. Nicio tara care si-a distrus infrastructura de hamei nu a reusit sa o refaca“, a spus Akos Mora, mentionand ca Ungaria, care a distrus aceasta industrie inaintea noastra, deruleaza in prezent programe de incurajare a cultivarii hameiului, Ministerul maghiar al Agriculturii oferind sprijin pentru infiintarea culturii de hamei. Insa, pe langa infrastructura, este nevoie si de ferme, masini de cules, uscatoare si alte echipamente. Hameiul este, de asemenea, un mare consumator de forta de munca umana.
Un alt obstacol in cultivarea hameiului se leaga de fragmentarea suprafetelor de teren, adesea fiind intalnite situatii in care, pe o parcela de 6-7 ha, exista peste zece proprietari. 
Situatia este similara si la malt, produs care se fabrica din orz. „In Romania se afla cea mai moderna fabrica de malt din sud-estul Europei, probabil si cea mai mare din punct de vedere al capacitatii. Pentru berarii romani, fabricile de malt din Romania reprezinta circa 76% din necesarul local“, precizeaza Ionut Oprea, director general al Soufflet Malt Romania, companie care a facut recent o investitie de 30 de milioane de euro in capacitatile de productie ale fabricii din Buzau. „Romania este un mare exportator de orz, in vreme ce noi nu avem suficient orz pentru a produce malt pentru bere“, se arata acesta contrariat. Anul curent a fost dificil pentru productia orzului de bere, doar circa 60% din necesarul fabricii din Buzau putand fi asigurat de fermierii locali. 
 
Orientare tot mai mare catre produsele premium
In cei 15 ani de istorie a industriei berii au fost perioade remarcabile, dupa cum afirma Lucian Ghinea, precum cea anterioara lui 2007-2008, cand aceasta a avut un avant fantastic (consum de 100 l/capita/an), urmata de perioada de recesiune, pana in 2012, si apoi de o revenire, cu exceptia lui 2013, cand a crescut „peste noapte“ acciza cu 10%. „De atunci s-a inregistrat o crestere moderata a pietei berii in consum, de 1-2%. Nu avem o sarbatoare in ceea ce priveste consumul volumic de bere, dar constatam cu bucurie un focus tot mai mare pe calitate.“
Lucian Ghinea observa o diversificare a sortimentelor oferite de toti producatorii, o tendinta de premiumizare, dar si o prezenta din ce in ce mai mare a producatorilor craft in aceasta industrie, care aduc un element de noutate si diversitate in bere. „De circa trei ani observam o crestere a segmentului super-premium, in timp ce zona de economy este in scadere. Tendinta de premiumizare se vede diferit de la o categorie la alta de produse: in sectorul food au aparut produse fara gluten sau bio, in zona de bauturi vedem o orientare catre PET-turi de dimensiuni mai mici, pe langa cea spre branduri mai scumpe, de calitate, beri speciale sau craft“, a punctat Dan Matei, industry leader beverages and tobacco, Nielsen Romania.
Lucian Ghinea este de parere ca industria berii se va confrunta in perioada urmatoare cu o serie de provocari din perspectiva datelor demografice. „In ultimii ani, un numar mare de romani au plecat in Europa, astfel ca sunt milioane acum care creeaza valoare adaugata si contribuie la dezvoltarea economiilor din alte tari, consumand bere acolo.“ Pe de alta parte, reprezentantul Bergenbier spera la o predictibilitate pe partea fiscala si legislativa. „Macar din acest punct de vedere sa nu avem surprize, sa nu ne facem singuri probleme aici, adaugate problemei legate de plecarea multor cetateni din tara.“ Problema demografiei se reflecta insa si in forta de munca din sector. „Avem probleme mari – atat noi, cat si furnizorii nostri – sa angajam oameni la orice nivel. Nu e vorba de salariu, ci de faptul ca nu ii regasim, inclusiv in consum. Ar fi frumos sa chemam inapoi patru milioane de romani, dar nu cred ca e fezabil.“
 
Jumatate de miliard de euro pe an, contributia berii la bugetul de stat
Consumul de bere a inregistrat o crestere anuala in sectorul restaurantelor, in special in Bucuresti, unde exista peste 6.000 de restaurante, baruri si cafenele, remarca Anita Panait, director executiv al organizatiei patronale a hotelurilor si restaurantelor din Romania, HORA. „In grupul City Grill am inregistrat o crestere de 6% la vanzarea de bere, cu circa 600.000 l comercializati anul trecut. Factorii care au influentat aceasta crestere tin de nivelul educatiei pe aceasta zona, consumatorul fiind mai educat si mai deschis sa testeze. Apoi, de curand a aparut si conceptul de Beer Pairing, care ajuta la dezvoltarea consumului.“
Berea are o pondere foarte mare in FMCG (12% in valoare), cu 14 milioane de hectolitri trecand prin retail si 25% prin HoReCa, dupa cum sumarizeaza Dan Matei. Valoarea pietei este de aproximativ 7 miliarde de lei, din care 1,4 miliarde de lei se duc ca TVA catre stat. „Veniturile la bugetul de stat depasesc o jumatate de miliard de euro, ponderea cea mai mare fiind reprezentanta de TVA (53% din total) si de accize (28%)“, puncteaza Julia Leferman. Potrivit statisticilor Nielsen Romania, sectorul bunurilor de larg consum a inregistrat o crestere de 8,9%, partea de food cu 7,4%, bauturile alcoolice cu 10%, cele non-alcoolice cu 12,6% si partea de non-food a avut o crestere de 10%. In ceea ce priveste canalele de cumparare, predomina comertul traditional (42%), insa hipermarketurile nu au mai crescut atat de mult in pondere. In schimb, canalul cel mai dinamic ramane cel de proximitate (+ 26,2%).
Studiile Nielsen evidentiaza si profilul cumparatorilor, aratand ca aproximativ 30% dintre cei care au vizitat magazinul au pus in cos si bere. „Circa doua treimi din cei care se gandesc sa cumpere bere o pun pe lista de cumparaturi, iar 40% dintre acestia au in vedere un anumit brand. Ceilalti 60% iau in magazin decizia de cumparare.“
Aproximativ 40% din bere este vanduta inca in mediul rural. Apoi, se observa o evolutie in ceea ce priveste alegerea tipului de ambalaj. „Au fost perioade in care predomina sticla (50%). Apoi, in 2008-2009, dupa criza, a crescut vanzarea berii la PET-uri de dimensiuni mari, iar in ultimii 3-4 ani vedem o reorientare catre sticla si o crestere foarte mare a produselor la can.“
Berea fara alcool, potrivit Nielsen, reprezinta aproximativ 5% din piata berii, iar specialitatile (bruna, alba) reprezinta o mica parte (2%). „Cele mai noi tendinte din Romania, si nu numai, merg spre o diversificare a pietei, trend care probabil va fi mult mai vizibil in anii urmatori.“

Articole similare

Ad
Ad