Firma are 20 de camioane, din care opt au fost imobilizate total la inceputul pandemiei: cu patru nu s-a lucrat o luna, si cu celelalte patru o luna si jumatate, asa cum declara Mihaela Gruiet, coordonator de transport si responsabil cu resursele umane, care mai spune ca de la mijlocul lui mai au reinceput sa se gaseasca mai usor curse, astfel ca in iunie mai erau inactive patru vehicule. In aceste conditii, 13 soferi au intrat in somaj tehnic, iar banii de la stat pentru aprilie au fost deja recuperati. Firma face transport intracomunitar de marfuri generale, aprovizioneaza bazele militare de pe teritoriul Germaniei si Italiei, efectueaza transporturi regulate din aeroport direct la beneficiari si curse regulate din combinate chimice, si transporta si aparatura electronica, panouri fotovoltaice, plante naturale si lemn, aparate de aer conditionat, avand si patru cisterne pentru diferite tipuri de produse non alimentare (pudra, granule de plastic care se folosesc in industria farmaceutica) sau ciment – dar nici pentru acestea volumele de munca nu au fost mai mari in ultimele luni.
Inainte de pandemie camioanele ajungeau la 11.000-12.000 km/luna, dar apoi au scazut la 7.000-8.000 km/luna, deoarece stateau de pe o zi pe alta pentru a primi urmatoarea comanda, in conditiile in care, pentru a obtine cat de cat profit, ar trebui sa mearga macar 12.000 km/luna, „deci situatia nu era buna nici inainte de pandemie, iar in aprilie si mai am fost chiar pe pierdere“.
Numarul kilometrilor fara incarcatura este mic – dislocarea maxima pe care o accepta firma este de 100 km la prelate, dar la cisterne ajunge si la 400 km, fara ca acestia sa fie platiti de clienti – si nu a crescut decat putin in tipul pandemiei
In cazul Theo&Wenzel, singurul cost care a scazut in perioada de criza a fost cel cu motorina, iar un client a solicitat reducerea tarifului, „dar nu am acceptat si deocamdata nu mai lucram cu el“.
Toate camioanele firmei sunt in leasing, iar pentru cele care au stat pe dreapta s-a solicitat reesalonarea ratelor, astfel ca in loc de 1.200-1.450 de euro/luna/masina s-au platit pe fiecare masina doar comisioane de 135 de euro si dobanzi de 400 de euro, rezultand de aici si o reducere de cost, chiar daca numai ca solutie de avarie.
Iar echipamentele de protectie (masti, manusi, dezinfectanti) au costat circa 4.000 de euro/luna pentru flota si personalul TESA.
