Investițiile în producție, logistică și infrastructură repoziționează România pe harta marilor destinații industriale europene. Potrivit unui nou raport Colliers, aproape 90% dintre județele țării sunt considerate atractive pentru investiții industriale, iar cererea pentru spații logistice a atins un nivel record anul trecut.
Potrivit raportului „ExCEEding Borders: CEE & Iberia – Driving Europe’s Industrial Transformation”, două treimi dintre regiunile europene cu cel mai ridicat potențial pentru activități industriale se află în doar patru state: Polonia, Spania, România și Franța. În cazul țării noastre, 36 de județe, sunt încadrate în categoria celor mai atractive regiuni pentru investiții industriale.
La începutul anului, stocul de spații industriale și logistice moderne depășea 8 milioane de metri pătrați, dintre care aproape 3,9 milioane mp se află în București. În același timp, la nivel național erau în construcție aproximativ 450.000 mp, inclusiv 195.000 mp în zona Capitalei.
Prin aceste cifre, România ocupă locul al treilea în regiunea CEE-14, după Polonia și Cehia, confirmând ritmul susținut al investițiilor în producție, logistică și infrastructură. În paralel, dezvoltatorii acordă o atenție tot mai mare clădirilor eficiente energetic și proiectelor certificate „verzi”, pe fondul cerințelor tot mai stricte venite din partea chiriașilor, investitorilor și instituțiilor financiare.
Cererea pentru spații logistice a atins un nivel record
Piața românească a înregistrat unul dintre cei mai buni ani din istorie în ceea ce privește închirierea de spații industriale.
Anul trecut au fost închiriați aproape un milion de metri pătrați, aproape dublu față de nivelul din 2024. Evoluția este cu atât mai importantă cu cât s-a produs într-un context economic marcat de incertitudini, demonstrând reziliența pieței și rolul tot mai important al României în reorganizarea lanțurilor europene de producție și distribuție.
Specialiștii Colliers remarcă și o schimbare importantă în structura cererii. Dacă înainte de pandemie spațiile destinate producției reprezentau doar o pondere redusă din totalul tranzacțiilor, în prezent acestea însumează cel puțin 20% din suprafața închiriată anual. În perioada 2023-2024, segmentul producției a depășit chiar o treime din totalul cererii, confirmând că interesul investitorilor nu mai este unul punctual, ci reflectă o transformare structurală a pieței.
Deși Bucureștiul rămâne cea mai importantă piață industrială și logistică, ponderea Capitalei în totalul cererii începe să scadă, pe măsură ce investitorii își îndreaptă atenția către orașele regionale. Vestul țării, regiunile situate de-a lungul principalelor coridoare europene de transport și zonele cu forță de muncă industrială calificată devin tot mai atractive pentru investiții în producție, distribuție, logistică și proiecte build-to-suit.
Victor Coșconel, Partner Colliers, consideră că Europa Centrală și de Est a depășit statutul de simplă regiune cu potențial de creștere și devine un centru strategic pentru producția europeană. „Europa Centrală și de Est nu mai este privită doar ca o regiune cu potențial de creștere, ci devine tot mai mult un hub strategic pentru producția europeană. România apare din ce în ce mai des pe lista scurtă a companiilor care își regândesc rețelele de producție, depozitare și distribuție. Infrastructura rămâne principalul punct sensibil, însă și aici progresele sunt vizibile. Dacă ritmul actual se menține, România poate ajunge la aproximativ 2.000 km de autostradă până la finalul acestui deceniu”.
Potrivit raportului, rata de neocupare a spațiilor industriale moderne este de aproximativ 5%, în timp ce chiriile pentru proiectele premium se situează între 4,5 și 5 euro/mp/lună, nivel competitiv comparativ cu piețele mature din regiune.
Randamentele investiționale pentru proiectele de referință sunt estimate la aproximativ 7,75%, peste cele din Cehia sau Slovacia, ceea ce continuă să susțină interesul investitorilor pentru active logistice de calitate. Totuși, capitalul devine mai selectiv și se orientează către proiecte solide, susținute de contracte ferme de închiriere sau dezvoltări build-to-suit.
Raportul evidențiază și transformarea geografiei industriale europene. Astăzi, competitivitatea unei regiuni nu mai este determinată doar de granițele naționale, ci de integrarea în marile coridoare industriale și logistice.
Un exemplu este coridorul dedicat industriei vehiculelor electrice și electronicii, care pornește din nordul Poloniei, traversează Cehia, Slovacia și Ungaria și ajunge în vestul României și Bulgaria. Țara noastră beneficiază de costuri competitive, scheme atractive de ajutor de stat și o bază industrială solidă, însă infrastructura rutieră și feroviară rămâne principalul domeniu în care sunt necesare investiții suplimentare.
Consultanții Colliers estimează că, dacă actualele tendințe se mențin, România ar putea ajunge la 10–12 milioane de metri pătrați de spații industriale și logistice moderne până la sfârșitul deceniului.
Ritmul de dezvoltare va depinde însă de capacitatea autorităților și a mediului privat de a îmbunătăți infrastructura rutieră și feroviară, accesul la energie și utilități, disponibilitatea terenurilor bine conectate și predictibilitatea mediului fiscal.
În aceste condiții, țara noastră are șansa de a-și consolida statutul de hub industrial regional, nu doar pentru logistică și distribuție, ci și pentru producția de componente auto, electronice, echipamente aerospațiale și activități cu valoare adăugată ridicată.
