Economia spaniolă a continuat să susțină cererea de transport în 2025, însă creșterea s-a concentrat în principal pe piața rutieră internă. Transportatorii spanioli au pierdut volume pe relațiile internaționale, cifra de afaceri a sectorului a scăzut ușor în termeni reali, iar explozia prețului motorinei din primele luni ale lui 2026 a majorat cu peste 15% costul anual calculat pentru un ansamblu articulat. În același timp, transportul feroviar rămâne blocat la o cotă modală de numai 4%, în pofida avansului puternic înregistrat de operatorii privați.
Analiza publicată în iulie 2026 de Upply descrie o piață aflată într-o transformare accelerată. Transportul rutier își consolidează poziția dominantă, dar trebuie să gestioneze creșterea costurilor, deficitul de șoferi, trecerea la documente digitale și presiunea decarbonizării. Feroviarul beneficiază de investiții importante, însă lucrările care ar trebui să-i îmbunătățească viitorul îi afectează momentan competitivitatea.
Economia a crescut, dar comerțul exterior a rămas slab
PIB-ul Spaniei a avansat cu 2,8% în 2025, după creșterea de 3,2% din 2024, ceea ce menține țara printre economiile europene cu cea mai bună evoluție. Investițiile și consumul gospodăriilor au fost principalele motoare ale creșterii, în timp ce cererea externă a avut o contribuție negativă.
Tendința a continuat la începutul lui 2026. Potrivit Institutului Național de Statistică din Spania, PIB-ul a crescut cu 0,6% în primul trimestru față de precedentele trei luni și cu 2,7% în ritm anual. Cererea internă a adăugat 3,5 puncte procentuale, în timp ce componenta externă a redus creșterea cu 0,8 puncte.
Exporturile spaniole de bunuri au crescut în 2025 cu numai 0,7%, până la aproximativ 387 de miliarde de euro. Importurile au avansat cu 4,6%, la 444 de miliarde de euro, astfel că deficitul comercial s-a mărit de la 40 la 57 de miliarde de euro.
Pentru transportatori, este importantă concentrarea geografică a comerțului exterior: 61,7% din exporturile spaniole au ca destinație alte state ale Uniunii Europene, iar 73,9% rămân în Europa. Această structură susține volume importante de transport rutier pe coridoarele care traversează Franța, dar face piața spaniolă dependentă de evoluția economiilor europene.
Piața internă a compensat scăderea transportului internațional
Cele mai recente date complete privind repartizarea modală, aferente anului 2024, arată că rutierul reprezintă 96% din transportul terestru de marfă al Spaniei, iar calea ferată numai 4%. Față de 2018, transportul rutier a câștigat încă 1,5 puncte procentuale.
În 2024, vehiculele spaniole au realizat un record de 271,6 miliarde de tone-kilometru, cu 3,1% mai mult decât în anul precedent. Creșterea a continuat în 2025, dar într-un ritm mult mai redus: activitatea exprimată în tone-kilometru a avansat cu numai 0,4%, iar cantitatea transportată a crescut cu 1,6%, ajungând la aproximativ 1,7 miliarde de tone.
În spatele rezultatului general se află două evoluții opuse. Transportul intern a crescut cu 1,1% în tone-kilometru și cu 2% în tone, susținut de consum, construcții, distribuție și comerțul electronic. Activitatea internațională a operatorilor spanioli a scăzut cu 1,2% în tone-kilometru și cu 4,6% în volum. Transporturile aferente exporturilor s-au redus cu 0,9%, în timp ce cele legate de importuri au crescut cu 2,1%.
Piața internă generează aproximativ două treimi din activitatea măsurată în tone-kilometru. Transporturile urbane au crescut cu 2,9%, evoluție susținută de avansul cu 18,4% al comerțului electronic. Traficul interregional, care reprezintă 73,7% din activitatea internă, a avansat cu 1,3%.
Primele trei luni din 2026 au adus însă o schimbare. Activitatea totală a vehiculelor spaniole a scăzut cu 2,7% în tone-kilometru. Pe piața internă, transporturile interregionale au coborât cu 7,8%, deși distribuția urbană și transporturile intraregionale au continuat să crească.

Veniturile au crescut nominal, dar nu au acoperit inflația
Cifra de afaceri a transportului rutier spaniol este estimată la 18,4 miliarde de euro în 2025, cu 2,2% peste nivelul din 2024. Cum inflația medie a fost de aproximativ 2,9%, veniturile sectorului au scăzut în termeni reali cu aproape 0,7%.
Prețurile serviciilor de transport au crescut, în medie, cu 3,6%, după un avans de numai 1% în 2024. Majorarea a fost de 1,15% pentru distanțele de cel mult 50 km, de 6,5% pentru intervalul 51-100 km, de 2,5% între 101 și 200 km, de 3,7% între 201 și 300 km și de 2,9% pentru cursele mai lungi de 300 km.
În primul trimestru din 2026, creșterea medie a tarifelor s-a accelerat la 6,2%, iar cele mai mari majorări s-au înregistrat pe distanțele scurte. Tarifele pentru cursele de până la 50 km au crescut cu 12,2%, iar cele pentru intervalul 51-100 km cu 9,8%. Piața spot a reacționat mai rapid decât contractele pe termen lung, deoarece transportatorii au încercat să transfere în preț explozia costului motorinei.
Motorina a schimbat radical structura costurilor în 2026
La 31 ianuarie 2026, costul anual calculat de Ministerul Transporturilor pentru un ansamblu articulat de transport general era de 158.884 de euro. Tabelul oficial arată o creștere de numai 0,1% față de ianuarie 2025, și nu de 1,25%, cum apare în textul raportului Upply. Observatorul spaniol al costurilor indică un nivel de 158.685 de euro la începutul perioadei de comparație.
Stabilitatea costului total ascundea diferențe importante. Cheltuiala cu motorina scăzuse cu 7,3%, iar ponderea sa în total coborâse de la 29,7 la 27,5%. În schimb, costurile cu personalul și indemnizațiile de deplasare au crescut cu 5,5%, ajungând la 34,8% din total. Asigurările s-au scumpit cu 8,7%, iar anvelopele cu 1,4%.
Pentru transportul internațional, costul anual ajunsese la 227.120 de euro, cu 0,6% mai mult decât cu un an înainte. Personalul reprezenta 33,2% din total, motorina 26,9%, iar taxele de drum 8,4%.
Situația s-a schimbat brusc în martie și aprilie 2026, odată cu criza energetică provocată de conflictul din Orientul Mijlociu. Prețul mediu al motorinei în stațiile spaniole a urcat de la 1,42 euro/l la sfârșitul lui februarie la 1,94 euro/l în a doua jumătate a lunii martie, după care a coborât la aproximativ 1,59 euro/l la mijlocul lui iunie.
La 30 aprilie, costul anual calculat pentru un ansamblu articulat ajunsese la 182.809 euro, cu 15,1% peste nivelul din ianuarie și cu 17,6% peste aprilie 2025. Cheltuiala anualizată cu motorina crescuse la 66.089 de euro și reprezenta 36,2% din costul total, potrivit actualizării din aprilie a Observatorului.
Această evoluție arată cât de repede se poate deteriora rezultatul unei companii dacă mecanismul de ajustare a tarifelor nu reacționează la prețul carburantului. Creșterea tarifelor din 2025 ar fi putut îmbunătăți temporar profitabilitatea, dar șocul din 2026 a modificat din nou raportul dintre venituri și cheltuieli.
Marja netă medie a sectorului coborâse deja de la 3,3% în 2022 la 3% în 2023 și 2,7% în 2024. Datele finale pentru 2025 nu sunt încă disponibile, astfel că o eventuală revenire a profitabilității nu poate fi confirmată numai prin comparația dintre tarife și costurile standard.
Spania a trecut la 44 t și la ansambluri de până la 72 t
Una dintre cele mai importante modificări din 2025 a fost creșterea masei maxime autorizate la 44 t pentru vehiculele articulate cu cel puțin cinci axe și pentru anumite trenuri rutiere. Regula se aplică din 23 octombrie 2025, iar pentru cisterne din 23 ianuarie 2026.
Ordinul PJC/780/2025 permite și circulația ansamblurilor euro-modulare cu o masă de până la 72 t și o lungime de 32 m, dar numai pe rețelele de trasee stabilite de autoritățile competente și cu respectarea condițiilor tehnice impuse de DGT.
Creșterea la 44 t este valabilă pentru operațiunile desfășurate pe teritoriul spaniol și nu majorează automat masa admisă în transportul internațional. Un ansamblu încărcat la 44 t în Spania nu poate continua în mod implicit cu aceeași masă în Franța sau într-un alt stat, dacă operațiunea nu beneficiază de o excepție legală, de exemplu în anumite lanțuri intermodale.
Nici impactul economic nu trebuie evaluat numai prin cantitatea suplimentară transportată. Modelul oficial estimează pentru un ansamblu de 44 t un cost anual de aproximativ 194.110 euro în aprilie 2026, cu 6,18% peste cel al configurației standard de 40 t. Avantajul depinde de gradul de încărcare, productivitatea obținută și posibilitatea de a evita cursele suplimentare.
Raportul Upply amintește că mai puțin de 9% dintre deplasările camioanelor din Spania sunt realizate la încărcarea maximă. Din acest motiv, efectul noii mase autorizate va fi concentrat în special în transporturile de mare densitate, în fluxurile industriale și în cele de materii prime.
Documentul administrativ de control devine obligatoriu digital
O altă schimbare importantă va intra în vigoare la 5 octombrie 2026. Documentul administrativ de control necesar transportului public rutier de mărfuri va trebui emis în format digital.
Obligația este prevăzută de Legea spaniolă 9/2025 privind mobilitatea sustenabilă, intrată în vigoare la 5 decembrie 2025, și detaliată printr-o rezoluție publicată în iunie 2026. Sistemul trebuie să garanteze disponibilitatea, integritatea și imposibilitatea modificării neautorizate a documentelor și să permită accesul autorităților de control.
Documentul administrativ spaniol nu trebuie confundat cu scrisoarea de transport CMR sau cu e-CMR. Sunt instrumente cu baze juridice și funcții diferite, chiar dacă pot utiliza informații comune. Companiile vor avea nevoie de sisteme informatice capabile să genereze, păstreze și prezinte corect fiecare document cerut pentru operațiunea respectivă.

Lipsa șoferilor blochează deja capacitate de transport
Deficitul de șoferi profesioniști este estimat la aproximativ 30.000 de persoane. Problema nu mai afectează doar planurile de dezvoltare, ci și capacitatea existentă.
Într-un sondaj realizat în regiunea Valencia, 93% dintre companii au declarat că întâmpină dificultăți la acoperirea posturilor. Aproape 58% au fost obligate să renunțe temporar la anumite servicii, 37,5% au apelat la subcontractori, iar 13,9% au vândut vehicule pe care nu le mai puteau utiliza.
Recrutarea din America Latină și din alte state a crescut, însă procedurile administrative rămân complicate. În 2025 au fost preschimbate 15.589 de permise din categoriile C și D, cu 12,1% mai multe decât în 2024. Cele mai numeroase au provenit din Peru, Maroc și Columbia.
Guvernul a lansat Plan Reconduce, care acordă până la 3.000 de euro pentru pregătirea teoretică și practică necesară obținerii permisului din categoria C sau D. Transportatorii consideră însă că finanțarea cursurilor nu rezolvă problemele legate de condițiile de muncă, parcări, perioadele petrecute departe de casă și atractivitatea generală a profesiei.
Electrificarea rămâne aproape invizibilă în parcul de camioane
La sfârșitul lui 2025, în Spania erau înregistrate aproximativ 1.556 de camioane electrice. Numărul a crescut cu 56% într-un an, dar vehiculele electrice reprezentau numai 0,3% din parcul total, în timp ce motorina deținea o pondere de 98,4%.
Tranziția este încetinită de prețul camioanelor electrice, lipsa stațiilor de mare putere adaptate vehiculelor grele și oferta încă limitată pentru transportul pe distanțe lungi. În lipsa unui program consistent de înnoire, parcul continuă să îmbătrânească: 32,8% dintre vehiculele grele aveau peste 20 de ani în 2025, față de 31,6% în anul precedent.
Transportatorii spanioli solicită păstrarea mai multor opțiuni tehnologice, de la electrificare la HVO, bio-LNG, eficientizarea consumului, ansambluri de mare capacitate și transport combinat. În practică, însă, motorina va continua să domine piața pe termen scurt.
Feroviarul a crescut în 2025, dar rămâne la minimul ultimilor 20 de ani
Cota de 4% a transportului feroviar în piața terestră spaniolă este cea mai mică din ultimele două decenii și mult sub media Uniunii Europene, de aproximativ 16,6%.
Evoluția din 2025 diferă în funcție de metodologia statistică. Seria INE, care nu include operatorii cu volume mai mici de 500 de milioane de tone-kilometru anual, indică 9,7 miliarde de tone-kilometru și o creștere de 5,6%. Datele mai cuprinzătoare ale CNMC arată 9,822 miliarde de tone-kilometru nete, cu 6,7% mai mult decât în 2024, și 21,588 milioane de tone transportate, în creștere cu 2,6%.
Rezultatul nu a fost însă uniform. Renfe Mercancías a coborât la 3,410 miliarde de tone-kilometru, cu 12,6% mai puțin decât în 2024, iar volumul său exprimat în tone a scăzut cu 20,3%.
Operatorii alternativi au crescut cu 20,9%, la 6,412 miliarde de tone-kilometru, și controlează deja aproximativ 65,3% din piață. Captrain a ajuns la 2,042 miliarde de tone-kilometru, Continental Rail la 1,313 miliarde, iar Medway la 1,254 miliarde. Medway a înregistrat cel mai puternic avans dintre principalii operatori, de 60,5%.
Situația financiară a Renfe Mercancías s-a deteriorat. Veniturile au coborât cu 17,7%, la 157,7 milioane de euro, iar compania a încheiat anul cu o pierdere de 44,8 milioane de euro. Traficul său este cu aproape 49% mai mic decât în 2017, ceea ce explică proiectul de asociere cu Medlog, companie controlată de grupul MSC.
Investițiile feroviare produc momentan perturbări
Numeroasele lucrări executate de ADIF au redus capacitatea, au impus devieri și au crescut costurile operatorilor. Investițiile sunt accelerate pentru utilizarea fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență, a cărui fereastră financiară se închide pe 31 august 2026.
Pe termen mediu, proiectele pot îmbunătăți competitivitatea feroviarului. Spania dezvoltă o rețea de terminale strategice în Barcelona, Madrid, Zaragoza, Sevilla, Valencia, Valladolid și Vitoria. Terminalul Vicálvaro din Madrid va avea o capacitate inițială de 150.000 TEU/an, iar La Llagosta, în zona Barcelona, a intrat treptat în exploatare în prima jumătate din 2026.
Se lucrează și la adaptarea coridorului Algeciras-Madrid-Zaragoza pentru transportul semiremorcilor. Pe relația Valencia-Madrid funcționează deja un serviciu de autostradă rulantă, iar legătura Valencia-Entroncamento oferă o conexiune spre Portugalia.
Traficul prin tunelul Perthus, care permite traversarea frontierei franco-spaniole pe ecartament internațional fără transbordare, a crescut cu 29% în 2025, până la 1.978 de trenuri. Aproximativ trei sferturi dintre fluxuri provin din transportul combinat. Evoluția a fost stimulată inclusiv de reducerea cu 90% a tarifului de utilizare a tunelului.
Pentru transportatorii români, Spania aduce atât volume, cât și obligații noi
Concentrarea exporturilor spaniole pe piața europeană și dominația rutierului mențin Peninsula Iberică drept o destinație importantă pentru transportatorii internaționali. Deficitul local de șoferi și apelul tot mai frecvent la subcontractare pot crea cerere suplimentară pentru capacitatea oferită de firme din România.
Oportunitatea trebuie însă evaluată împreună cu distanța mare, costurile de tranzit prin Franța, evoluția carburantului și regulile privind cabotajul și detașarea șoferilor. Un tarif aparent atractiv poate deveni neprofitabil dacă nu include o clauză de actualizare pentru motorină, timpii de așteptare și costul întoarcerii.
Companiile care efectuează operațiuni interne sau cabotaj în Spania trebuie să verifice dacă vehiculele lor pot utiliza legal masa de 44 t, atât din perspectiva documentelor tehnice, cât și a sarcinilor pe axe. Ele trebuie să evite continuarea unei curse internaționale cu o masă permisă în Spania, dar neacceptată pe întregul traseu.
Totodată, operatorii trebuie să stabilească dacă transporturile lor intră în sfera documentului administrativ digital obligatoriu din 5 octombrie 2026. Integrarea cu sistemele de management al transportului, arhivarea documentelor și accesul rapid în timpul controlului vor deveni condiții operaționale, nu doar obligații administrative.
Pe termen mai lung, terminalele și serviciile de transport al semiremorcilor pot oferi alternative pentru parcurgerea unei părți din traseul spre Peninsula Iberică pe calea ferată. Deocamdată, capacitatea este limitată, iar fragmentarea infrastructurii menține rutierul în poziția dominantă.
Creșterea economică nu rezolvă problemele structurale
Piața spaniolă a transportului terestru a beneficiat în 2025 de una dintre cele mai dinamice economii europene, dar rezultatele arată că majorarea PIB-ului nu se distribuie uniform. Rutierul câștigă volume în interiorul țării, însă transportul internațional slăbește, marjele rămân reduse, iar carburantul poate schimba în câteva săptămâni structura costurilor.
Feroviarul a crescut în 2025, dar avansul provine integral de la operatorii privați și nu este încă suficient pentru a modifica repartizarea modală. Investițiile actuale pot crea condiții mai bune după finalizarea lucrărilor, însă obiectivul spaniol de a ajunge la o cotă feroviară de 10% devine tot mai dificil de realizat.
În viitorul apropiat, transportul rutier va rămâne coloana vertebrală a logisticii spaniole. Diferența va fi făcută de capacitatea companiilor de a transfera rapid costurile în tarife, de a găsi șoferi, de a utiliza productiv masa de 44 t și de a se adapta documentelor digitale.


