În România, 82% dintre angajați menționează salariul ca fiind principalul factor luat în considerare atunci când sunt în căutarea unui nou loc de muncă, în timp ce echilibrul între viața profesională și cea privată a depășit salariul și siguranța locului de muncă ca principal motiv pentru a rămâne în funcțiile actuale. Aceste concluzii reies din sondajul Workmonitor 2026 realizat de Randstad România, liderul pieței în domeniul serviciilor de resurse umane.

47% dintre angajații români declară că au sau caută un al doilea loc de muncă, depășind semnificativ media globală (40%). Totodată, unul din trei angajați indică faptul că și-a mărit sau intenționează să-și mărească programul de lucru la locul de muncă actual – față de unul din cinci angajați în 2025. Aceste concluzii indică faptul că forța de muncă devine din ce în ce mai prudentă, acordând prioritate stabilității veniturilor și bunăstării personale în detrimentul mobilității profesionale.

„Ca la fiecare ediție, raportul de referință al Randstad România surprinde tendințe și nevoi esențiale din sfera resurselor umane. Într-un context marcat de incertitudine economică și creșterea costurilor de trai, talentele din România au devenit tot mai pragmatice: își gestionează activ cariera și caută un control mai mare asupra viitorului lor profesional. Această schimbare creează o tensiune clară în mediul de lucru actual: deși angajatorii recunosc faptul că autonomia stimulează performanța, mulți încă întâmpină dificultăți în a o operaționaliza în practică. Totodată, într-un mediu în care jumătate dintre angajați apelează la AI pentru sfaturi profesionale, modelele de leadership trebuie să evolueze pentru a rămâne relevante și credibile.”, a subliniat Dagmara Chudzińska-Matysiak, Managing Director, Randstad România.

Adaptarea la climatul economic: al doilea loc de muncă și ore suplimentare

Pe fondul presiunilor economice resimțite atât de companii, cât și de angajați, formatele tradiționale de lucru devin din ce în ce mai flexibile. Pe lângă faptul că 47% dintre respondenți iau în considerare posibilitatea de a-și lua al doilea loc de muncă (față de o medie globală de 40%), aproximativ unul din trei respondenți și-a mărit deja sau intenționează să-și mărească programul de lucru actual (în creștere față de unul din cinci angajați, în 2025).

Deși 82% dintre angajați au precizat faptul că salariul este cel mai important factor în căutarea unui nou loc de muncă, echilibrul între viața profesională și cea privată (48%) rămâne principalul motiv pentru păstrarea postului actual, depășind salariul (30%) și siguranța locului de muncă (17%).

În comparație cu anul trecut, angajații români par mai puțin dispuși să își asume riscuri. Mai puțini respondenți au declarat că au solicitat creșteri salariale sau au amenințat cu demisia pentru a obține condiții mai bune. Nemulțumirea nu mai duce la demisii, iar lipsa sentimentului de apartenență – care în anii anteriori era un factor puternic în schimbarea locului de muncă – este menționată mai rar ca motiv de plecare în comparație cu 2025. Pentru angajatori, diversificarea formatelor de muncă și menținerea unui sentiment de siguranță sunt acum factori cheie în păstrarea personalului.

Cariera tradițională liniară este înlocuită de „cariera de portofoliu”

Angajatorii acordă din ce în ce mai multă importanță competențelor și experienței în detrimentul calificărilor formale (80%), considerând că parcursul tradițional de carieră liniară – definită de o singură ocupație sau de o evoluție internă bazată pe promovări regulate – este depășită. Aproape doi din cinci respondenți (37%) și-au exprimat preferința pentru o „carieră de portofoliu” – lucrând în diferite sectoare și roluri pe parcursul vieții profesionale (la nivel global: 38%). În același timp, 42% încă preferă parcursul profesional liniar tradițional (la nivel global: 41%).

Flexibilitatea rămâne un factor decisiv pentru români: 40% nu ar accepta un nou loc de muncă care nu oferă flexibilitate în ceea ce privește locația, în timp ce 42% ar refuza un post fără program de lucru flexibil (la nivel global: 43% ar refuza ambele). 43% dintre angajați au declarat că au demisionat pentru că nu se potriveau cu viața lor personală (față de 39% la nivel global), în timp ce 30% au demisionat pentru că le lipsea independența în modul de execuție a muncii (față de 25% la nivel global).

În comparație, 75% dintre angajatori sunt de acord că o autonomie mai mare duce la un angajament, o productivitate și o retenție mai ridicată (72% la nivel global). Cu toate acestea, 85% dintre angajatori nu permit salariaților să își stabilească propriul program de lucru.

Românii apreciază încrederea și colaborarea

Mediul profesional se confruntă cu presiuni, dar rămâne o forță de echilibru într-un peisaj economic din ce în ce mai imprevizibil. Încrederea este esențială pentru această stabilitate: peste 70% dintre angajații români au încredere în conducerea companiei și în colegii lor. Peste 60% se bucură de relații bune cu managerii lor, considerând că aceste legături sunt mai puternice decât legăturile cu organizația în ansamblu. Cu toate acestea, 50% ar apela la inteligența artificială (AI) pentru sfaturi legate de muncă, în loc să se consulte cu managerul lor.

Colaborarea este o altă valoare prețuită: 84% dintre angajați consideră că aceasta sporește productivitatea (la nivel global: 78%), iar 77% se bazează pe cooperarea între generații (la nivel global: 74%). 100% dintre angajați consideră diversitatea generațională un factor de productivitate și își doresc ca managementul să dedice mai mult timp îmbunătățirii muncii în echipă (la nivel global: 90%).

Decalajul AI: cererea de formare profesională versus temerile legate de siguranța locului de muncă

În ultimul an, inteligența artificială a progresat rapid, trecând de la stadiul experimental la cel de instrument de business esențial. 80% dintre angajatori, în special din sectoarele tehnologiei și logisticii, au investit în capacități de AI în ultimele 12 luni.

Cererea de competențe în acest domeniu continuă să crească, programele de formare specializate situându-se acum printre primele trei domenii pe care angajații doresc cel mai mult să le învețe, crescând de la 40% la 44% de la un an la altul. Două treimi dintre angajați își doresc investiții mai consistente din partea companiilor pentru a-i ajuta să-și dezvolte aceste abilități.

În contextul unei creșteri de 1587% a numărului de posturi de muncă vacante care necesită cunoștințe în domeniu, 21% dintre români consideră că transformările tehnologice nu vor avea impact asupra muncii lor, în timp ce 34% se tem că locurile lor de muncă ar putea dispărea în următorii cinci ani. În același timp, 70% dintre angajatori estimează că tehnologiile vor influența sarcinile de lucru, însă doar 48% dintre angajați împărtășesc această opinie.

63% consideră că aceste instrumente le ușurează volumul de muncă, permițându-le să se concentreze pe sarcini mai satisfăcătoare, însă 44% susțin că principalii beneficiari ai adoptării lor vor fi companiile, și nu angajații. Cu toate acestea, persistă incertitudinea cu privire la impactul structural al inteligenței artificiale asupra carierei.