Introducerea taxei vamale pentru coletele cu valoare redusă începe să influențeze transportul aerian și logistica europeană. Primele date arată scăderi importante ale numărului de expediții și ale capacității cargo pe unele dintre rutele dezvoltate în jurul comerțului electronic din China.
Efectul nu se traduce însă automat printr-o reducere similară a tonajului. La anumite aeroporturi scade numărul coletelor individuale, în timp ce volumul total al mărfurilor se menține sau chiar crește.
Taxa se aplică fiecărei categorii tarifare din colet
În 2025 au intrat în Uniunea Europeană aproximativ 5,9 miliarde de colete cu o valoare mai mică de 150 de euro. Peste 90% proveneau din China.
Începând cu 1 iulie 2026, mărfurile din această categorie nu mai beneficiază de scutirea generală de taxe vamale. Uniunea Europeană aplică temporar o taxă fixă de trei euro produselor expediate de comercianții din afara UE înregistrați în sistemul Import One-Stop Shop – IOSS.
Taxa nu este calculată pur și simplu o singură dată pentru fiecare colet. Ea se aplică fiecărei categorii diferite de produse, stabilită în funcție de poziția tarifară. Un colet care conține mărfuri încadrate la mai multe poziții poate genera, prin urmare, mai multe taxe de câte trei euro.
Sistemul acoperă aproximativ 93% din fluxurile europene de comerț electronic și este distinct de eventuala taxă administrativă pentru procesarea coletelor, aflată încă în discuție. Mecanismul temporar ar trebui să funcționeze până la 1 iulie 2028, conform Consiliului Uniunii Europene.
Liege pierde colete, dar nu și tonaj
Aeroportul Liege, unul dintre principalele puncte europene de intrare pentru comerțul electronic, ilustrează diferența dintre numărul expedițiilor și volumul mărfurilor.
În iulie 2026, traficul coletelor mici a scăzut cu 41% față de iunie și cu 24% comparativ cu aceeași lună din 2025. Numărul declarațiilor vamale s-a redus cu 52% în termeni anuali.
În același interval, tonajul total procesat la Liege a crescut cu 4% față de iulie 2025, deși numărul mișcărilor de aeronave s-a diminuat cu 4%. Expedițiile cu o valoare mai mare de 150 de euro au avansat, la rândul lor, cu 10%, potrivit datelor prezentate de Air Cargo News.
Rezultatele nu demonstrează că toate coletele pierdute au fost transformate în transporturi consolidate. Ele arată însă că aeroportul a procesat mai puține expediții individuale fără să înregistreze o scădere a cantității totale de marfă.
Companiile aeriene reduc capacitatea dinspre Asia
Schimbarea este vizibilă și în programele companiilor cargo. Datele Aevean arată că, în iulie comparativ cu iunie, capacitatea aeronavelor cargo dintre Asia-Pacific, Orientul Mijlociu și Europa s-a redus cu aproximativ 14%.
Diminuarea corespunde dispariției din piață a unei capacități echivalente cu aproximativ 18 zboruri zilnice operate cu aeronave cargo de mare capacitate. Scăderile nu au fost uniforme: Budapesta a pierdut 46%, Malpensa 24%, Liege 16%, iar Schiphol 12%.
Datele publicate ulterior de Rotate indică reduceri și mai mari pe anumite rute din China. Comparativ cu nivelul de referință din iunie, capacitatea către Madrid a scăzut cu 78%, cea către Budapesta cu 58%, iar cea către Liege cu 35%. La aeroporturile chineze, cele mai mari reduceri au fost raportate la Ürümqi și Hong Kong.
Comparațiile folosesc perioade și metodologii diferite, astfel că procentele nu pot fi adunate. Concentrarea scăderilor asupra aeroporturilor specializate în comerț electronic sugerează însă că reforma vamală contribuie la reorganizarea capacității aeriene. Sezonalitatea și situația generală a pieței cargo rămân, de asemenea, factori importanți.
Budapesta este puternic expusă fluxurilor din China
Vulnerabilitatea aeroportului din Budapesta rezultă din dezvoltarea sa rapidă ca platformă pentru comerțul electronic asiatic.
În 2024, aeroportul a procesat aproape 300.000 t de mărfuri, cu 49% mai mult decât în anul precedent. Aproximativ 70% din volum a fost reprezentat de mărfuri sosite, iar 40% din transporturile cargo și poștale de intrare proveneau din orașe chineze.
Coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro reprezentau aproximativ 40% din mărfurile sosite la aeroport. Circa 90% dintre acestea erau expediate ulterior către alte țări.
În același an, autoritatea vamală maghiară a procesat 136 de milioane de colete cu valoare redusă, care au generat TVA de aproximativ 104 milioane de euro.
Dependența a apărut în urma unor investiții importante. Din 2018, operatorul aeroportului a alocat aproximativ 80 de milioane de euro infrastructurii cargo, iar capacitatea anuală a BUD Cargo City a ajuns la 420.000 t. Analiza OSW avertiza încă din februarie 2026 că această orientare face aeroportul vulnerabil la modificarea politicii comerciale europene.
Italia aplică separat o contribuție națională
Situația aeroporturilor italiene este influențată și de o măsură națională distinctă. Italia a prevăzut o contribuție de doi euro pentru expedițiile cu valoare mai mică de 150 de euro, suplimentară față de taxa vamală europeană.
Aplicarea contribuției a fost amânată în mai multe rânduri și este programată în prezent pentru 1 octombrie 2026. Anunțarea măsurii a determinat însă operatorii să redirecționeze o parte dintre colete către aeroporturi din alte state membre înainte ca taxa italiană să devină efectivă.
După punerea în liberă circulație într-un alt stat membru, mărfurile pot fi transportate în Italia fără o nouă formalitate vamală la frontiera internă. Acest mecanism explică de ce efectele s-au făcut simțite înaintea introducerii contribuției.
Depozitele europene devin mai importante
Companiile asiatice de comerț electronic își dezvoltau capacitățile de depozitare din Europa înainte de schimbarea regimului vamal. Noua taxă consolidează însă avantajele economice ale importurilor în loturi și ale pregătirii comenzilor în interiorul Uniunii.
Shein a deschis în decembrie 2025 un centru logistic european lângă Wrocław. La capacitate maximă, platforma ar putea ajunge la o suprafață de 740.000 m², potrivit companiei.
Temu utilizează deja stocuri locale în Germania, Franța, Spania, Țările de Jos, Italia și Austria și urmărește ca până la 80% dintre vânzările europene să fie gestionate prin depozite locale.
Aceste investiții nu au fost prezentate de companii drept un răspuns direct la taxa de trei euro. Ele fac parte dintr-o strategie mai veche de reducere a termenelor de livrare și de apropiere a stocurilor de consumatori. Reforma vamală poate accelera însă această tranziție.
Distribuția rutieră intraeuropeană poate câștiga volume
Importarea mărfurilor în loturi consolidate schimbă distribuția activităților logistice. Aeroporturile gestionează mai puține declarații simplificate și mai puține colete individuale, dar poate crește cererea pentru depozitare, sortare, pregătirea comenzilor și administrarea retururilor.
După finalizarea importului, produsele pot fi distribuite din depozitele europene către consumatori prin rețele rutiere și de curierat, fără formalități vamale suplimentare între statele membre.
Taxa nu elimină comerțul electronic din China, dar îi modifică structura. Modelul bazat pe expedierea aeriană directă a fiecărui colet devine mai puțin atractiv, în timp ce importurile consolidate și stocurile europene câștigă importanță.
O singură lună de date nu este suficientă pentru evaluarea efectului definitiv. Direcția inițială este însă vizibilă: aeroporturile dependente de colete cu valoare redusă sunt mai expuse, iar platformele capabile să combine transportul cargo cu depozitarea și distribuția rutieră au mai multe posibilități de adaptare.
**Sursă foto: Tranzit AI
