Situația delicată în care se află portul Constanța, prins între tranzitul cerealelor ucrainene și exportul recoltei fermierilor români, este cunoscută și la Bruxelles. Prin intermediul unei video-intervenții în cadrul Constanța Grains & Intermodal HUB 2022, Roxana Lesovici, expert în transport maritim în cadrul Cabinetului Vălean, comisarul european pentru transporturi, a reiterat nevoia creării unor culoare de transport național pe modelul promovat chiar de comisarul Vălean, așa numitele „Culoare ale solidarității“.
Înseși autoritățile ucrainene, a explica aceasta, ne indică faptul că portul Constanța și Dunărea rămân opțiunilor lor preferate pentru a asigura exporturile. „Însă, chiar și cu o capacitate de 1-1,5 milioane de tone prin investițiile aduse în port, Constanța nu poate acoperi toate nevoile pe care Ucraina le are. În plus, trebuie ținut cont de faptul că nici nu a apărut încă recolta nouă din România. Deci avem nevoie de toate modalitățile disponibile pentru a scoate aceste grâne din Ucraina, rutier, feroviar, fluvial, maritim, pentru a ajunge în porturile maritime europene, fie în România, Polonia, Lituania, fie în cele din sud și vest.“
Oficialul CE a reamintit de cele 20 de măsuri cuprinse în planul de stabilire a Coridoarelor solidarității, plan adoptat de Comisie în mai 2022. „Rolul Comisiei Europene este de a coordona eforturile autorităților naționale și ale industriei pentru a fluidiza aceste exporturi. Măsurile propuse merg de la eficientizarea controalelor vamale până la facilitarea utilizării de echipamente și vehicule acolo unde este nevoie de ele, precum și la identificarea de noi rute, întrucât ucrainenii nu sunt obișnuiți cu cele terestre sau fluviale. Dar și până la prioritizarea transporturilor de grâne în anumite coridoare feroviare. CE a stabilit o rețea de puncte unice de contact la nivelul autorităților din statele membre care se ocupă de aceste coridoare ale solidarității, precum și platforma de «match-making» care facilitează contactul dintre firmele de export din Ucraina și operatorii de transport și logistică din Europa.“
Programul menționat de Roxana Lesovici se numește Platforma de relații de afaceri UE-Ucraina, iar scopul său este să sprijine suplimentar exporturile de cereale din Ucraina, dar și să faciliteze importurile de bunuri din UE. Noua unitate completează activitatea altor două platforme susținute de Comisia Europeană care contribuie la gestionarea perturbărilor cauzate de război: Supply Chain Resilience și forumul EU Clusters Support Ukraine. La începutul lui iunie, în platformă erau 543 de companii deja înregistrate, din care 220 din blocul intern.
Oficialul Cabinetului Vălean a mai ținut să puncteze că majoritatea măsurilor necesare trebuie implementate la nivelul statelor membre și al operatorilor din industrie. „În acest context, dorim să recunoaștem eforturile făcute de România, de la primii operatori de barje care au mers la Izmail (Ucraina) în aprilie pentru a recupera grâne spre export, până la autoritățile portuare, vamale, poliția de frontieră, dar și lucrătorii din porturi și terminale care asigură un flux continuu de operațiuni pentru a facilita tranzitul grânelor prin România.“ În acest context și din dorința de a accelera programul de conformare, reprezentanții Comisiei colaborează strâns cu Comisia Dunării și cu autoritățile române pentru a crește capacitatea de tranzit pe brațul Sulina.
De la începutul războiului, cantitatea de exporturi de cereale derulată prin intermediul Coridoarelor Solidarității a crescut progresiv și a ajuns la 2,5 milioane de tone în iunie. „Atât România, cât și Polonia au eliminat controalele sanitare pentru cerealele ucrainene, iar unele state au stabilit treceri de frontiere care sunt utilizate exclusiv pentru grâne, ceea ce fluidizează foarte mult traficul. Încercăm, de asemenea, să creștem volumele care ies din Ucraina spre Ungaria și Slovacia și care pot ajunge apoi mai departe spre porturile germane sau adriatice“, a completat Roxana Lesovici.
Finanțările naționale pentru creșterea capacității de stocare și transport sunt punctuale sau lipsesc momentan, în timp ce coridoarele de transport vor intra pe programele operaționale din exercițiul financiar european multianual 2021-2027 – Connecting Europe Facility (CEF). „Pentru moment nu există fonduri speciale care ar putea susține eforturile statelor membre pentru creșterea capacităților de transport, dar există posibilități de finanțare în special pentru lucrări de infrastructură prin intermediul programelor existente. De menționat programul CEF, unde deja susținem câteva proiecte care cresc capacitatea de transbordare în Polonia sau îmbunătățirea legăturii feroviare între Slovacia și Ucraina. Acest focus va rămâne și în apelurile de proiecte viitoare, unde vom susține investițiile care îmbunătățesc conectivitatea prin Ucraina și Moldova sau care asigură condiții bune pe Dunăre.“
