Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Un an bun in ciuda crizei

La sfarsitul lui iunie, furnizorul de servicii logistice 3PL+ Wim Bosman a obtinut certificarea AEOF in Romania din partea autoritatilor vamale, fiind cea de-a 17-a companie certificata AEOF in tara noastra. Prima parte a lui 2010 a mai adus firmei cu sediul la Ploiesti si doua contracte importante incheiate cu Procter& Gamble si Samsung, pentru furnizarea de servicii logistice.

La inceputul acestui an, Wim Bosman a semnat, in urma unei licitatii, un contract cu Procter& Gamble pentru operarea depozitului situat langa fabrica nou construita in localitatea Urlati, unde compania produce sampon si balsam.
 

De aici, P&G aprovizioneaza atat piata locala, cat si alte tari din Europa de Est, cum sunt Turcia, Ucraina, Rusia.
In prezent, Wim Bosman este inca in perioada de auditare, care presupune verificarea de catre client a conditiilor de depozitare prevazute in SOP (procedura standard de operare) si certificarea ISO. In cadrul acestei verificari, toate procesele sunt urmarite indeaproape, de la activitatea de receptie la procedurile de livrare a comenzilor, modul de desfasurare, partile implicate si pana la standardele de curatenie.
De curand, Wim Bosman a mai incheiat un contract cu producatorul sud-coreean de electronice si electrocasnice Samsung, pentru care va administra intreg lantul de distributie al diviziei White Goods. Partea de inbound se realizeaza 80-85% pe mare, operatorul logistic oferind comisionarea vamala si transportul din portul Constanta pana la depozitul propriu din Ploiesti, la care se adauga activitatile de depozitare, picking si impachetare a produselor, dar si de distributie in Romania si Bulgaria. Mai mult, Wim Bosman va opera si ca centru de retur pentru toate grupele de produse Samsung din cele doua tari. Pentru acest client, operatiunile logistice presupun anumite particularitati, de la echipamentele folosite pana la securitate, mai mare in acest caz. De aceea, operatorul logistic a montat cateva camere de supraveghere in plus, sistemul de detectie in incinta depozitului a fost imbunatatit, iar accesul personalului a fost restrictionat, cu exceptia angajatilor care lucreaza exclusiv pentru Samsung.
Compania mai este implicata in alte cateva licitatii, menite sa eficientizeze activitatea de depozitare si transport, dar si sa asigure dezvoltarea continua a companiei, care a demarat extinderea depozitului de 10.000 m2 de la Ploiesti cu inca un modul similar. De asemenea, urmeaza si extinderea flotei proprii de transport cu 10-12 unitati, echipate cu sisteme GPS si TMS (Transport Management System), cu semiremorci inchise, pentru a corespunde standardelor de siguranta impuse de noul client al firmei.
„Vom continua sa lucram cu subcontractori, dar noi suntem in procese de auditare si reauditare a acestora, pentru ca, la final, calitatea serviciului prestat, indiferent ca e realizat cu mijloace proprii sau cu subcontractori, trebuie sa fie aceeasi pentru client“, a declarat Emil Ion, directorul general Wim Bosman SRL.
Numai pentru Selgros, operatorul deserveste acum peste 100 de furnizori. „Din acest motiv trebuie sa ne extindem si sa rezervam partea din fata a depozitului de la Ploiesti pentru cross-dock, pentru ca avem foarte multe usi si rampe de incarcare/descarcare, ceea ce face acest tip de activitate foarte usor de realizat“, a precizat Emil Ion.
Wim Bosman si-a extins colaborarea cu o parte dintre furnizorii Selgros, lucrand acum pentru ei si pentru Metro, Carrefour, Real s.a., ceea ce face ca planificarea distributiei pe zone geografice sa fie nu numai posibila, ci si foarte atragatoare din punct de vedere al eficientei.

Certificarea AEOF deschide noi perspective
La sfarsitul lui iunie, Wim Bosman a obtinut certificarea AEOF in Romania din partea autoritatilor vamale, fiind cea de-a 17-a companie de la noi care a primit aceasta certificare. In total s-au emis 20, din care una a fost retrasa la solicitarea agentului economic detinator, potrivit Autoritatii Nationale a Vamilor. Certificarea AEOF ofera posibilitatea simplificarii procedurilor vamale, ceea ce inseamna mai putin timp pierdut la controale, dar si alte facilitati care fac sarcinile operatorului mult mai usoare.
Cu toate avantajele pe care certificarea AEO le poate aduce companiilor din Romania, aceasta facilitate este prea putin cunoscuta. Din cele 20 de certificate emise, opt au fost acordate de la inceputul lui 2010. „Aceasta certificare a fost importanta pentru noi, in primul rand pentru a ajunge la nivelul celorlalti colegi din cadrul grupului, care sunt certificati de ceva timp, iar acesta a fost intotdeauna un scop al nostru, sa nu existe nicio diferenta intre companiile care alcatuiesc grupul“, a declarat reprezentantul companiei.
Desi poate fi privita si ca un instrument de marketing pana la un punct, certificarea AEO este totusi un instrument operational, care ofera prestigiu si credibilitate in ochii autoritatilor, detinatorul ei fiind astfel recunoscut de clienti drept un partener viabil si de incredere al autoritatilor. „Desi pare ciudat, obtinerea acestei certificari in Romania a avut un impact mai mare afara, decat la noi. Am avut un client care ne-a contactat pentru renegocierea unui contract dupa aflarea vestii, desi initial ne refuzase, pentru ca pretul i se paruse ridicat. Dar in momentul de fata este sigur ca putem acoperi cerintele sale“, a explicat Emil Ion. Concret, certificatul obtinut de Wim Bosman inseamna mai putine controale fizice si ale documentelor, prioritate in cazul selectiei pentru control, dreptul de solicitare a efectuarii verificarii intr-o locatie preferata si politici de securitate intensificate pentru fluxurile de bunuri si personal. Iar in cazul unei aplicatii de permis, criteriile verificate anterior nu se vor verifica din nou.
„Sa nu uitam ca suntem membri ai Comunitatii Europene, iar acest certificat ne pune pe picior de egalitate cu orice alta companie din UE. A mai picat o bariera, sau, mai bine zis, avem inca un atu atunci cand spunem ca noi ii putem face clientului distributia in Romania, iar clientul respectiv poate intelege ca noi putem realiza acest lucru pentru el in aceeasi maniera in care o face si compania care se ocupa de aceste servicii in Italia, Spania sau Franta. Eu cred ca multe companii ar trebui sa se gandeasca serios la acest lucru“, a adaugat reprezentantul Wim Bosman.
Potrivit acestuia, si atitudinea autoritatilor vamale este cu totul noua, fiind mult mai dispuse sa ajute agentii economici in activitatea lor.
Certificarea nu este legata numai de comisionarea vamala, ci si de procedurile de dinainte si de dupa aceasta. De exemplu, la un import, operatorul poate descarca vehiculul direct in depozit, asteptand apoi controlul, iar agentul trebuie sa demonstreze ca raspunde cerintelor impuse, efectuand operatiunea intr-o zona care confera siguranta.
Obtinerea autorizatiei a durat aproximativ opt luni, costurile referindu-se in principal la pregatirea documentelor.

E greu sa colaborezi pe grupaje
Depozitarea si cross docking-ul sunt operatiunile care aduc cele mai mari volume la ora actuala pentru Wim Bosman. Acestea sunt realizate in zone separate ale depozitului si sunt deservite de echipe distincte de oameni. Potrivit reprezentantului companiei, pentru a acoperi cu adevarat o tara ca Romania este nevoie de 6-7 puncte de cross dock. „Eu nu vad nicio problema in a colabora, pe anumite zone, cu altcineva. Dar putini sunt dispusi sa colaboreze pe partea de grupaje, pentru ca toti vor sa fie ei cei care livreaza serviciul cap-coada“, a declarat Emil Ion, care a adaugat ca „neutilizarea conceptului de grupaj este o pierdere. Grupajul poate sa dea masura dezvoltarii tarii respective, in sensul ca beneficiarii acestui sistem ar putea sa fie, in prima instanta, companiile mici, infiintate in Romania, care isi gasesc resursele necesare sa exporte ceva, indiferent ce.“ Reprezentantul Wim Bosman a mai pus accentul si pe importanta dezvoltarii produsului finit aici, in schimbul exportului de materii prime. „Anul trecut, de exemplu, exportam foarte multa cherestea. De ce nu parchet? E clar ca si cei care o cumparau de la noi o utilizau pentru ceva, de ce sa nu facem noi produsul finit?“, se intreaba Emil Ion.
Masurile Guvernului, si in special majorarea TVA la 24%, nu sunt idei prea reusite, crede directorul general al Wim Bosman SRL, care e de parere ca Romania ar avea mai degraba de castigat daca TVA ar fi mentinuta la 19%, iar cota unica s-ar diminua pana la 9%. „Am putea crea astfel un paradis fiscal pentru cei care vor sa vina si sa isi deschida headoffice-uri in Romania si pentru Bulgaria, fostele tari iugoslave, Polonia, Ungaria. Astfel am atrage venituri pe foarte multe ramuri, pentru ca, daca ne uitam la companiile multinationale, in afara de top management, care provine din afara, restul angajatilor sunt romani“, a mai declarat reprezentantul Wim Bosman. Potrivit acestuia, in zona, Romania are o importanta destul de mare din punct de vedere al populatiei, insa tara noastra nu speculeaza indeajuns oportunitatile pe care le are.
„De exemplu, autostrazile. Oricare ar fi pretul pentru ele la ora actuala, trebuie sa le facem“, a mai spus acesta.

Ploiestiul castiga teren
Companiile din afara incep sa priveasca Romania din ce in ce mai serios ca pe o zona foarte interesanta din punct de vedere logistic pentru partea de est a Europei, desi unele dintre acestea nu desfasoara alte activitati in tara noastra, cu exceptia vanzarilor prin distribuitori. Una dintre tendintele cele mai intalnite la licitatiile de atribuire de contracte este alipirea Bulgariei la Romania din punct de vedere logistic, ceea ce inseamna ca, in general, intre cele doua state, companiile vor alege tara noastra pentru acest serviciu. „Ele sunt interesate ca depozitul de aici sa acopere atat Romania, cat si Bulgaria. Din acest punct de vedere, locatia noastra se preteaza foarte bine acestor activitati. Zona Ploiesti este privita cu din ce in ce mai multa seriozitate, pentru ca, daca stam bine sa ne gandim, dispunerea depozitelor logistice din Bucuresti arata ca ele sunt concentrate mai mult pe zona de Vest si nu mai sunt chiar aproape de centru, unele dintre ele fiind la 25-35 km“, a declarat Emil Ion, adaugand totodata ca provincia incepe sa capete din ce in ce mai multa greutate, tinzand spre o echilibrare cu Bucurestiul. Din acest motiv, un depozit in Ploiesti, aflat la 60 km de Capitala, poate acoperi in aceeasi masura Bucurestiul si Ardealul, pentru care se castiga astfel minimum o ora la livrari. „Ploiestiul nu are o pozitie rea nici fata de Constanta, iar deschiderea autostrazii A2 chiar a creat oportunitati pentru vechiul drum Harsova-Slobozia-Urziceni, pentru ca s-a mai descongestionat si sunt multi care il prefera.“
Vizarea Romaniei ca platforma de distributie zonala ar duce nu numai la construirea de depozite, ci si la dezvoltarea unei industrii de servicii adaugate. Etichetarea, sortarea, asamblarea marfii, ca si celelalte activitati pe care aceasta industrie le include ar putea sa dezvolte locuri de munca pentru o mare parte din cei care acum aleg sa lucreze in strainatate.

Tot catre Vest se trage
Pentru zona de vest a tarii, operatorul a inchiriat un mic depozit in Arad, folosit ca platforma de cross dock pentru partea de grupaje internationale. „In momentul de fata vrem sa-l imbunatatim, astfel incat sa-l aducem aproximativ la acelasi nivel cu depozitul nostru din Ploiesti, dar la o scara mai mica. O parte din clientii Selgros, de exemplu, sunt localizati in zona respectiva si ar fi interesati sa livreze marfa si acolo”, a declarat Emil Ion, care a mai spus ca in momentul de fata exista anumite dificultati legate de volumele mici de marfuri intre anumite zone si, de asemenea, faptul ca acestea nu sunt echivalente. Unele dintre zonele mai complicate din acest punct de vedere sunt regiunea Craiovei, dat fiind faptul ca nu prea exista marfa pentru retur, Constanta, in sezonul rece, sau Moldova. Pentru ca nu au marfa pe care sa o transporte inapoi din aceste zone, subcontractorii prefera in general cursele pentru Ardeal, de unde gasesc mai lesne ceva retururi sau incarca pentru export si transporta mai departe, pe international. „Am intalnit si situatii extrem de interesante. De exemplu, am avut subcontractori care incarcau de la noi, mergeau pana in zona de Vest, catre Arad sau Timisoara, descarcau marfa acolo, plecau pe gol pana aproape de Viena si se intorceau cu marfa, iar acest lucru le convenea”, a spus reprezentantul Wim Bosman.
Si, cu toti doritorii de curse catre Ardeal, se pare ca cererea depaseste capacitatea de transport pentru aceasta regiune. „Sunt destule marfuri pe zona de Vest. Putem privi aceasta situatie din doua perspective: fie s-au inchis foarte multe firme de transport, fie oamenii au inceput sa fie din ce in ce mai atenti la eficienta, la costuri, si au realizat ca nu mai pot merge pe preturi atat de mici. Decat sa faca asta, prefera sa nu mai mearga deloc”, a explicat Emil Ion, care este de parere ca aceasta atitudine reprezinta un semn de insanatosire a pietei si ca numai cei care vor practica activitatea de transport in mod profesionist vor rezista. Volumele tranzitate in Europa in general au scazut, iar acum cateva luni transportatorii au avut parte de inca o incercare. Chiar daca exporturile erau deja foarte prost platite, din cauza crizei, piata a facut presiuni pentru diminuarea tarifelor de import. Acest lucru a dus la imposibilitatea unora dintre carausi de a mai merge la export, care, inainte ca preturile importurilor sa scada, se compensau cu acesta.

Criza e rea, dar insanatoseste piata
Alt aspect important in educarea practicii de transport in Romania a fost explicarea exacta a conceptelor de baza din acest domeniu, inclusiv cel de cost/km. Anii 2007-2008, cand piata mergea bine, au impus o practica nu tocmai sanatoasa pe segmentul transportului, clientii fiind dispusi sa plateasca atat cat li se cerea, astfel incat carausii, prea presati de satisfacerea cererii, nu aveau nici nevoie si nici timp sa caute metode de eficientizare a activitatii. Perioada de boom a trecut insa, astfel ca discutiile privind costul/km au devenit tot mai interesante pentru transportatori. „Au inceput sa discute de ce este mai bine sa foloseasca anvelope un pic mai scumpe, dar mai eficiente si cu un cost de exploare mai mic, precum si despre tot felul de solutii inteligente pentru reducerea costurilor”, a declarat reprezentantul Wim Bosman. Acesta crede ca piata ajunsese intr-un moment critic, care afecta companiile sanatoase, din cauza celor care erau interesati de tarife numai pentru a transporta la preturi mai mici. „Sigur ca si companiile sanatoase au stat in piata cat au putut, dar, la un moment dat, totul se rupe. Cand trebuie sa schimbi anvelopele la camion si semiremorca, ceea ce presupune o investitie destul de serioasa, ai o mare problema, daca nu ti-ai planificat investitia din timp si nu ai incasat banii necesari.”

Eficientizarea logisticii, cea mai ecologica masura
Din punct de vedere al reducerii emisiilor de CO2 pe segmentul transporturilor, o logistica eficienta este cea mai buna solutie. Una din cele mai mari probleme din domeniu este parcurgerea kilometrilor „pe gol“. „Prima masura care se ia in Vest pentru protejarea mediului este sa se mearga cat mai putin pe gol. De multe ori se pierde din vedere metoda care ar putea da cele mai bune rezultate“, a spus Emil Ion. Ca si in atatea alte segmente, solutia cea mai buna este, de obicei, si cea mai simpla. Vehiculele electrice sunt un mare pas catre curatarea mediului, insa va mai trece destul timp pana cand acestea vor fi implementate in transportul rutier de marfa pe distante lungi.
Totusi, din ce in ce mai multe companii isi externalizeaza activitatea de logistica, iar din acest punct de vedere piata e foarte diferita de cea de acum 10 ani. „La vremea respectiva, operatorii logistici din vestul Europei participau saptamanal la licitatii de atribuire a serviciilor logistice, in timp ce companiile de profil de la noi inca aveau nevoie sa explice avantajele unei astfel de decizii potentialilor clienti. Sigur ca nici acum nu putem compara nivelul nostru cu cel al colegilor din Olanda, dar s-au facut pasi mari si, chiar daca aceasta tendinta de externalizare este abia la inceput, vad ca din ce in ce mai multi clienti se gandesc la aceasta posibilitate. Deja nu trebuie sa le mai explic oamenilor ce este aceea externalizare, ci clientii cauta sa beneficieze de sinergii cu alti clienti de-ai nostri“, a conchis directorul general Wim Bosman SRL.

Articole similare

Ad