Gazul natural lichefiat (LNG) reprezinta la ora actuala singurul combustibil alternativ viabil pentru transportul comercial greu, intrucat ofera o autonomie de peste 500 km. In Occident s-au facut pasi importanti in directia utilizarii LNG, prin constituirea culoarului albastru de statii de alimentare. Compania sibiana Logistics Ro Tir, care opereaza de aproape doi ani un camion Scania LNG in Comunitate, confirma economiile realizate din costurile de operare comparativ cu un vehicul similar diesel.
Logistics Ro Tir este prima companie romaneasca ce are in exploatare un vehicul cu motorizare pe gaz natural lichefiat (LNG). Autocamionul Scania cu motor de 9 l si 340 CP a fost achizitionat in 2016, cu scopul de a fi utilizat pentru contracte de transport in Uniunea Europeana, pe culoarul albastru LNG. Cele doua rezervoare de gaz, avand un volum total de 379 l, asigura o autonomie de aproximativ 520 km (declarata de producator, insa, in fapt, s-au parcurs chiar si 600 km intre alimentari).
In configuratia aleasa, camionul Scania LNG se preteaza pentru transporturi de tonaj mediu, in sistem clasic sau intermodal, de preferat cu timpi de stationare redusi si in aria de autonomie permisa. In acelasi timp, se pot face combinatii cu retur pe Ro-LA, a explicat Ciprian Cristea, director general Logistics Ro Tir.
Costurile de operare reduse confirma si in cazul tehnologiei LNG. Astfel, Logistics Ro Tir a efectuat un test comparativ intre camionul Scania operat pe culoarul albastru european si un Scania diesel avand configuratie similara. Pe acelasi traseu, de 571 km, in Italia, cu o incarcatura de 17 t, Scania LNG a consumat 26 kg de gaz/100 km, iar autocamionul diesel, 28 l/100 km. Intrucat pretul mediu al motorinei in Uniunea Europeana este de 1,29 euro/l, iar cel al gazului natural lichefiat e de 0,77 euro/kg, la fiecare 100 km economia inregistrata de camionul Scania LNG este de 16,1 euro.
Ambele camioane Scania au incheiate contracte de intretinere completa, insa daca la cel diesel intervalele de revizie sunt la 90.000 km, la cel LNG reviziile se fac la fiecare 20.000 km. „Odata cu achizitia camionului LNG am rezolvat nu numai problema zgomotului si a poluarii, ci si pe aceea a furtului de carburant, cu care multi operatori se confrunta la vehiculele conventionale“, a aratat Ciprian Cristea.
Puncte forte si puncte slabe
Pe langa beneficiile legate de protectia mediului, camionul pe gaz natural lichefiat are costuri reduse cu carburantul (diferenta de pret per unitate de masura), cu asigurarile, dar si cu lipsa AdBlue. In plus, utilizarea unui vehicul ecologic constituie in sine un avantaj competitiv, care compenseaza, intr-o oarecare masura, pretul mai mare de achizitie (in cazul camionului LNG cu 30% mai mare decat cel al modelului similar diesel).
Reteaua de statii de alimentare reprezinta inca o problema, cu toate ca exista perspective de extindere a infrastructurii, avand in vedere politica europeana indreptata spre sustinerea combustibililor alternativi. In acelasi timp, si statiile existente LNG mai au probleme, recunoaste directorul Logistics Ro Tir, spre sfarsitul programului de functionare presiunea gazului fiind mai scazuta. Stationarea pe termen lung este un alt neajuns al camionului LNG, deoarece combustibilul se vaporizeaza. Si, nu il ultimul rand, soferii sunt destul de reticenti sa conduca un vehicul pe gaz.
Pe de alta parte, LNG este singurul combustibil alternativ care se preteaza pentru vehiculele grele, oferind o autonomie suficient de mare incat sa poata fi folosit pe distante mai lungi. „Viitorul este al combustibililor alternativi si intentionam sa ne extindem flota si cu alte camioane pe LNG, mai ales ca producatorii anunta cresterea autonomiei in cazul noilor generatii de motoare pe gaz“, a concluzionat directorul Logistics Ro Tir.
