Variația traficului maritim de containere în Ungaria în ultimele 5 trimestre (Sursa: MLSZKSZ)
După un an 2024 marcat de turbulențe în lanțurile logistice globale – în special din cauza blocării Canalului Suez și a reconfigurării rutelor maritime – piața de transport maritim de containere din Ungaria a intrat pe o traiectorie ascendentă. În primul trimestru al anului 2025, traficul intermodal a crescut cu peste 15%, un salt semnificativ care marchează revenirea încrederii în acest sector vital pentru economia maghiară.
Potrivit Asociației Centrelor Maghiare de Servicii Logistice (MLSZKSZ), această creștere de 15,1% față de aceeași perioadă a anului trecut reprezintă o redresare notabilă, mai ales în contextul în care între 2023 și 2024 piața suferise un recul de 13%. Per ansamblu, media celor doi ani arată o ușoară creștere netă de 2,1%, un semnal pozitiv că piața și-a reluat avântul după șocurile recente.
Motorul importurilor: investiții industriale și tarife maritime reduse
Creșterea este alimentată de mai mulți factori interconectați: pe de o parte, investițiile masive în construcția de noi unități industriale – un val de fabrici înființate în special cu capital asiatic – iar pe de altă parte, scăderea bruscă a tarifelor de transport maritim. În plus, creșterea consumului intern, mai ales în segmentul bunurilor de larg consum provenite din Asia de Sud-Est, a amplificat presiunea pe segmentul de import.
Această dinamică a favorizat transportul maritim în detrimentul transportului feroviar. În timp ce în 2024 tarifele celor două moduri de transport erau comparabile, în primul trimestru din 2025 costurile pe calea ferată s-au dublat față de cele maritime, înclinând clar balanța în favoarea porturilor maritime.
Porturile sudice revin în forță
Analizele detaliate arată că porturile din sudul Europei – în special cele adriatice, precum Koper, Rijeka și Trieste – au recâștigat un rol central. Volumul de containere importate prin aceste porturi a crescut cu peste 20%, de la 51.152 TEU la 62.796 TEU. În contrast, importurile prin porturile nordice au scăzut ușor, ajungând la 11.644 TEU.
Astfel, porturile sudice reprezintă acum 72,1% din totalul traficului maritim al Ungariei, în timp ce cele nordice dețin o cotă de doar 27,9%. Această schimbare reflectă atât reluarea rutelor prin Canalul Suez, cât și pierderea de competitivitate a porturilor nordice, care fuseseră preferate temporar în timpul crizei maritime.
Exporturile – veriga slabă a sistemului
În ciuda creșterii importurilor și a revenirii pieței, exporturile rămân un punct vulnerabil. Potrivit MLSZKSZ, cererea slabă pentru produse maghiare în afara Uniunii Europene și problemele din industria auto – sector de bază pentru economia națională – frânează semnificativ redresarea exporturilor.
Cu toate acestea, analiștii remarcă o tendință interesantă: mai mulți transportatori maritimi au raportat o creștere a exporturilor în direcția nordică, ceea ce ar putea semnala o schimbare structurală în modul de organizare a fluxurilor logistice – poate chiar o regândire a rutelor și a tipurilor de produse vizate de export.
Un nou ciclu de dezvoltare pentru logistica maghiară
Revenirea pe creștere a traficului maritim de containere semnalează începutul unui nou ciclu de dezvoltare pentru logistica maghiară. Impulsionată de investiții industriale și de avantajele costurilor maritime, Ungaria își consolidează poziția ca nod logistic regional. Totuși, provocările persistente în sectorul exporturilor indică faptul că pentru o redresare sustenabilă este nevoie de mai mult decât tarife competitive – este nevoie de produse exportabile, piețe solide și o strategie logistică adaptată realităților globale.
