Industria auto europeană susține obiectivul viitoarei legi privind accelerarea dezvoltării industriei (IAA), însă avertizează că forma actuală a proiectului riscă să afecteze competitivitatea producătorilor, să perturbe lanțurile de aprovizionare și să pună în pericol investițiile realizate în Europa. Asociația Constructorilor Europeni de Automobile solicită legislatorilor europeni o serie de modificări care să permită atingerea obiectivelor climatice fără a compromite dezvoltarea industriei.
Producătorii europeni de automobile consideră că inițiativa Comisiei Europene de consolidare a producției de tehnologii curate și de reducere a dependenței de furnizorii din afara Uniunii este necesară. Totuși, potrivit ACEA, aplicarea actualelor prevederi ar putea produce efecte contrare, într-un moment în care sectorul auto traversează deja o transformare profundă către mobilitatea cu emisii zero, pe fondul concurenței globale tot mai puternice, al costurilor ridicate de producție și al scăderii cererii pe piața europeană.
Industria consideră legitimă promovarea conceptului „Made in Europe”, însă subliniază că această tranziție trebuie realizată gradual și însoțită de măsuri care să protejeze investițiile existente și competitivitatea producătorilor europeni.
Pentru ca legea privind accelerarea dezvoltării industriei să devină un instrument eficient de politică industrială, ACEA formulează opt solicitări adresate Parlamentului European și Consiliului UE.
În primul rând, producătorii cer introducerea unor stimulente financiare care să compenseze costurile suplimentare generate de obligația de localizare a producției și componentelor în Europa. Fără astfel de măsuri, avertizează ACEA, cerințele de producție locală vor majora costurile de fabricație fără a încuraja în mod real investițiile în UE. Organizația propune acordarea unor bonusuri pentru autoturismele și autoutilitarele electrice, precum și scheme de sprijin pentru autoritățile publice care achiziționează camioane și autobuze fabricate în Europa.
A doua solicitare vizează modul de calcul al conținutului european al unui vehicul. În prezent, proiectul ia în considerare doar componentele fabricate în UE, ignorând valoarea adăugată generată de cercetare, dezvoltare, inginerie și producția finală. Constructorii propun ca evaluarea să pornească de la valoarea totală a vehiculului și să fie scăzută doar contribuția provenită din afara Europei, metodă utilizată deja în acordurile comerciale ale Uniunii Europene.
ACEA solicită, de asemenea, ca Marea Britanie să fie tratată ca un partener egal în cadrul conceptului „Made in Europe”. Organizația argumentează că, în pofida Brexitului, lanțurile de aprovizionare dintre UE și Regatul Unit rămân puternic integrate, iar Acordul de Comerț și Cooperare garantează standarde echivalente în domeniul concurenței, muncii și protecției mediului.
O altă cerere importantă privește protejarea investițiilor existente ale constructorilor europeni în Turcia și Maroc. Industria solicită ca unitățile de producție deja construite în aceste țări să beneficieze de o derogare, pentru a evita penalizarea investițiilor realizate în baza cadrului legislativ existent la momentul respectiv. Excepția ar urma să se aplice doar capacităților de producție existente înainte de publicarea proiectului legislativ.
În ceea ce privește conformarea la noile reguli, ACEA propune un mecanism simplificat la nivelul întregii flote produse de un constructor. Astfel, dacă 70% din vehiculele fabricate într-un an respectă criteriile „Made in Europe” privind bateriile, componentele și asamblarea, întreaga flotă ar trebui să beneficieze în anul următor de facilitățile prevăzute de legislație. Totodată, organizația solicită ca în acest calcul să fie incluse și vehiculele fabricate în Europa pentru export.
Constructorii atrag atenția și asupra calendarului nerealist privind localizarea producției de baterii și utilizarea materialelor cu emisii reduse de carbon. Potrivit ACEA, definițiile legislative pentru aceste materiale nu sunt încă stabilite, iar industria europeană nu dispune de suficiente capacități de producție pentru a respecta termenele propuse. Situația este și mai dificilă în cazul camioanelor și autobuzelor, unde necesarul de baterii este estimat să depășească întreaga capacitate de producție planificată în Uniunea Europeană până în 2030.
Un alt punct vizează simplificarea obligațiilor administrative. Producătorii avertizează că vor trebui să colecteze informații și documente de la mii de furnizori și să răspundă legal pentru verificarea respectării criteriilor „Made in Europe”. Din acest motiv, ACEA solicită proceduri de raportare clare, ușor de verificat și cu un nivel minim de birocrație.
Organizația subliniază că legislația trebuie să țină cont de diferențele majore dintre segmentele de vehicule. Autoturismele, autoutilitarele, camioanele și autobuzele au cicluri de dezvoltare, tehnologii și lanțuri de aprovizionare diferite, iar aplicarea acelorași reguli tuturor categoriilor nu reflectă realitățile industriei. În special pentru vehiculele comerciale grele, obligativitatea utilizării bateriilor produse în Europa ar putea conduce la creșteri semnificative ale costurilor, pe care nici subvențiile și nici achizițiile publice nu le-ar putea compensa integral.
În concluzie, ACEA subliniază că legea privind accelerarea dezvoltării industriei nu poate, singură, să redea competitivitatea industriei europene. Organizația solicită, în paralel, reducerea costurilor energiei, accelerarea procedurilor de autorizare, investiții constante în producția europeană de baterii și simplificarea legislației privind omologarea vehiculelor, astfel încât obiectivele climatice să fie atinse fără a sacrifica investițiile, locurile de muncă și competitivitatea industriei europene.
