Conference Arena a organizat la Bucuresti cea de-a treia editie a conferintei Workplace Safety Management Forum, tematica „Siguranta afacerilor prin protejarea angajatilor: strategii de costuri si procedee“ fiind aleasa din nevoia stringenta de stabilire a unor strategii care sa abordeze aria sigurantei ocupationale in companii, dar si de prezentare a inovatiilor tehnologice in domeniu si a instrumentelor de preventie a accidentelor industriale. De asemenea, prevederile legislative din Europa si Romania au fost puse pe tapet, ca si riscurile psiho-sociale de la locurile de munca si modalitatile de a investi in protectia angajatilor. Dezbaterile au evidentiat faptul ca securitatea nu poate fi imbunatatita doar prin schimbarea comportamentului personalului de executie, atata timp cat mediul de munca si factorii organizationali nu sunt luati in considerare. Practic, sunt necesare schimbari comportamentale la toate nivelurile organizatiei, nu doar la cel al personalului de executie.
 

Indiferent de domeniul in care activeaza angajatii, riscurile producerii accidentelor la locul de munca sunt reale si au implicatii serioase atat pentru acestia, conducand la prejudicii mentale sau fizice, cat si pentru angajatori, implicand cresterea absenteismului angajatilor, dar si cresterea cheltuielilor medicale. Statisticile la nivel global arata ca abordarea SSM devine un imperativ de business in companii, in conditiile in care expertii in domeniu estimeaza ca in fiecare zi se produc circa 6.400 de decese ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, si ca zilnic aproximativ 860.000 de lucratori sunt vatamati la locul de munca.
Potrivit celui mai recent studiu realizat de ESAW (Statistici Europene privind accidentele la locul de munca), publicat in 2014, aproximativ 67,8% dintre accidentele mortale sunt petrecute in timpul orelor de munca, iar 48,5% dintre accidentele grave din UE au loc in sectoare economice precum: constructii, industrie, transport si depozitare, agricultura, silvicultura si pescuit. „Statisticile arata ca in fiecare an se produc peste 2,3 milioane de decese din cauza accidentelor de munca si vatamarilor profesionale“, precizeaza Inspectia Muncii. Practic, peste 300.000 de decese se inregistreaza in fiecare an in timpul accidentelor de munca si aproximativ doua milioane de decese apar ca urmare a bolilor profesionale. Organizatia Internationala a Muncii (OIM) estimeaza ca, anual, peste 313 milioane de lucratori sufera accidente urmate de incapacitate temporara de munca si se produc aproximativ 160 de milioane de cazuri de imbolnaviri profesionale.

„Preventia este cuvantul-cheie.“
Insa responsabilitatea pentru evitarea accidentelor la locul de munca este in primul rand a factorilor decizionali. Managementul trebuie sa defineasca reguli si strategii pe care muncitorii sa le respecte, iar managerii trebuie sa ofere mijloace si resurse pentru educarea angajatilor in acest sens si constientizarea gravitatii nerespectarii regulilor de siguranta in munca.
Florentina Taudor, director general Renania Trade, a subliniat in acest context importanta culturii de organizatie si a managementului costurilor, in sensul transformarii unui departament de SSM din cost center in business partner. „Cu cat lucram mai mult la partea de avertizare, la comportament si la preventie, cu atat rata de accidente e mai mica. Preventia este cuvantul cheie“, a subliniat aceasta, completand: „Pentru un departament de SSM e o provocare sa faci pentru fiecare aplicatie in parte un audit al riscurilor si apoi sa dotezi aplicatia cu echipamentul potrivit. Provocarea si mai mare este insa motivarea oamenilor de a purta acest echipament si intelegerea acestora ca poate salva timp, costuri si vieti.“ Prevenirea accidentelor se face si prin tehnologie, dar si prin implementarea unor instrumente in departamentul SSM care sa faca interactiunea cu furnizorul de echipamente mai usoara, mai rapida si mai eficienta. „Am dezvoltat aplicatii care sa ajute clientul sa isi scada costurile. De asemenea, am identificat clienti al caror ERP poate fi integrat cu ERP-ul nostru“, a mai spus Florentina Taudor.

Spania, un model de urmat
Eugen David, health and safety expert in cadrul Prevalia CGP, este de parere ca siguranta profesionala moderna este o provocare in sine, si de aceea mai putin de 5% dintre angajatori se ocupa de SSM asa cum trebuie. In rest, situatia este dramatica, putini specialisti cunoscand exact care e spiritul legii. „Daca iti conduci SSM conform principiilor prevenirii, vei obtine si securitatea profesionala moderna la un moment dat. In conditiile in care obiectivul ascuns al angajatorului sunt banii, acesta trebuie sa constientizeze ca resursa umana este cea mai importanta investitie“, a spus Eugen David, explicand ca, potrivit studiilor, pentru fiecare euro investit in SSM se intorc 2,32 euro, pe termen mediu si lung. In opinia acestuia, pentru cresterea productivitatii si competitivitatii trebuie sa existe un management functional al SSM, cu indeplinirea (minimum) a cerintelor legale specifice domeniului. „In Romania, din pacate, sunt nenumarate firme cu un sistem de management implementat, dar care nu meritau nici 10% certificarea. La cele mai multe firme problema principala este lipsa profesionistilor in SSM, oamenii avand un nivel de pregatire extrem de superficial.“
Pentru ca specialistii prezenti la seminar sa inteleaga ce ar insemna pentru Romania siguranta profesionala moderna, Eugen David a adus in discutie, spre exemplificare, modelul spaniol, unul dintre cel mai bine reglementate si performante din UE. „Exista si la ei firme, ca si in Anglia sau Germania, in care conditiile sunt de ev mediu, insa celelalte, care respecta legislatia, sunt chiar modele“, a spus David, completand: „baza de legislatie primara, secundara si tertiara este foarte bine dezvoltata, spre deosebire de Romania, unde doar s-au transpus directivele europene“.
Cel mai important pilon in Spania este reprezentat de serviciile externe de prevenire si protectie, iar pentru acestea exista un act normativ special care reglementeaza inclusiv dotarea cu echipamente de masurari de noxe. De asemenea, este reglementat si numarul maxim de lucratori pe care un departament tehnic il poate prezenta. „Normele tehnice si ghidurile sunt foarte bine documentate. De exemplu, pentru sectorul de constructii metalice s-au facut carduri profesionale prin care orice angajat este obligat sa participe la module de pregatire pentru SSM reglementate de conventia sectoriala patronat-angajat. Numai anumite firme de formare sunt abilitate sa faca aceste cursuri, la randul lor fiind verificate de o fundatie tripartita, alcatuita din Stat, patronat si sindicat, care supervizeaza activitatea de formare.“ Prin aceste carduri, cel putin in constructii, s-a reusit reducerea numarului de accidente si incidente periculoase cu aproape 60%, de la implementare.

90% din companii nu pot fi convinse sa investeasca in echipamente de protectie
Desi in 1995, cand au transpus si Directiva Europeana, spaniolii au inceput aproape ca noi, in foarte scurt timp si-au dat seama ca sistemul nu functioneaza, si au impartit domeniul SSM in patru specialitati. Intre acestea, securitatea muncii se ocupa de partea de accidente de munca si incidente, igiena industriala se ocupa de partea de riscuri de igiena (face evaluari de zgomot, vibratii, temperatura, umiditate, iluminat, curenti de aer, stres termic, agenti chimici), iar ergonomia si psihosociologia acopera pozitiile fortate, solicitarile fizice si riscurile psihosociale. In plus, medicina muncii este integrata sistemului in Spania, fiecare serviciu extern de prevenire si protectie fiind obligat sa aiba o divizie de medicina a muncii. „Trebuie sa adaptam metoda de evaluare psihosociala si la piata noastra. Nu ar fi foarte greu, iar prin aplicarea masurilor pe care evaluarea le ofera se pot imbunatati conditiile de munca specifice, conform problemelor identificate, se poate obtine implicarea tuturor categoriilor profesionale, o comunicare reala si eficienta in ambele sensuri, dezvoltarea unei culturi organizationale si reducerea erorilor umane. Exista si metode de evaluare a fiabilitatii umane prin care ne dam seama daca omul care ocupa un anumit post are perspectiva de a face o anumita greseala la un anumit moment“, a mai spus Eugen David, mentionand ca cel mai mare absenteism la nivel european este dat de factorii de risc psihosociali si de ergonomie. „Un factor de risc psihosocial poate fi o cauza indirecta a unui accident.“
Intrebat de participantii la seminar cum pot fi convinsi sa isi protejeze oamenii angajatorii care nu vor sa faca nimic, in conditiile in care acestia sunt intr-o proportie covarsitoare de 90%, Eugen David a spus ca sunt aproape imposibil de convins. „Atata timp cat firmele nu s-au confruntat cu accidente grave de munca, si, in majoritatea cazurilor, accidentatul iese vinovat, sansele sa accepte sfaturi privind investitiile in SSM sunt minime. Trebuie sa le explicam pragmatic care sunt beneficiile, pentru ca in costuri se traduce tot. In Spania, fiecare cercetare a unui accident de munca se incheie cu analiza financiara a accidentului de munca, subliniindu-se costurile pentru Stat si cele pentru angajator. Insa la noi nu exista o astfel de raportare.“
In alte tari, accidentele de munca sunt facute publice, astfel incat imaginea firmei respective sa fie afectata. „Imaginea intra la categoria competitivitate-productivitate, la costuri indirecte ale accidentului de munca.“
Stefan Marin, director general al unei companii de constructii si al uneia de audit de securitate si de servicii de prevenire si protectie, care a transpus in protectia propriilor angajati ceea a invatat in materie de SSM de la partenerul Skanska, considera ca putini inteleg ca echipamentele care reduc riscul de accidente, chiar daca nu il elimina, sunt o investitie profitabila pentru o companie. „Firmele mari, cu sute de angajati, pot intelege mai usor, dar o companie mica nu va investi in echipamente, ci isi va asuma riscul pentru a obtine profit.“

La fiecare trei ani un stivuitorist moare din cauza ca nu a purtat centura de siguranta
In cadrul studiului de caz „Cum alegem investitiile potrivite in materie de protectie a muncii“, Cornel Radulescu, IH&S and Fire Protection Leader in cadrul Procter&Gamble, a subliniat ca 85% din accidente/incidente au loc din cauza comportamentului angajatului, 13% din cauza mediului de munca, iar 2% din alte cauze.
Anul trecut, fabrica de la Urlati, care are in prezent 270 de angajati, plus circa 300 de contractori, a obtinut un scor de 0,81 la rata totala a incidentelor cu privire la contractori (un contractor si-a rupt degetul). „In conditiile in care targetul nostru era 0, asta ne-a adus in discutiile celor 140 de fabrici Procter&Gamble. Am invatat din asta, iar acum avem trei milioane de ore lucrate in siguranta“, a spus Cornel Radulescu. Acesta, care e de parere ca orice comportament poate fi corectat si ca se poate lucra cu mentalitatea oamenilor, a fost completat de Eugen David: „comportamentul uman poate fi schimbat, dar personalitatea, nu“.
Ioana Dinescu, HS&E Leader Procter&Gamble, a mentionat ca o practica noua, adoptata de curand in fabrica de la Urlati, este aceea prin care cei care au avut mai multe evenimente sunt pusi responsabili de un sistem de safety. „Daca un operator a lovit cu stivuitorul in margini, sau nu a purtat centura, are de facut o campanie pentru siguranta. Astfel il responsabilizam, invata mai multe si poate transmite informatiile si celorlalti“, a spus Ioana Dinescu. Iar Cornel Radulescu arata ca „depinde ce decide RSVTI impreuna cu seful direct al persoanei care a gresit. De exemplu, nu i se mai permite operarea stivuitorului pentru doua saptamani sau i se cere o reevaluare practica. Trebuie retinut ca la fiecare trei ani un stivuitorist moare pentru ca nu a purtat centura de siguranta.“

Fiecare comportament schimbat in bine trebuie recompensat
Activitatea practica de evaluare a nivelului de securitate ocupationala din cadrul companiei a fost analizata de Florin Trusca, experienced health and safety specialist in transport si logistica. „Domeniul transportului excede zona sigura a managementului sigurantei in munca. Soferul, din momentul in care a plecat din companie, devine alt om. Indiferent cate proceduri i se impun, pana nu i se intampla ceva, cei din companie nu afla ce reguli a incalcat.“
In alte tari, spre deosebire de Romania, managementul la cel mai inalt nivel este mult mai implicat. Astfel, pentru fiecare incident, in diverse companii, se anunta niveluri destul de inalte de management, indiferent de ora, si indiferent ca exista victime sau nu. Un accident rutier intotdeauna ajunge la niveluri de raportare foarte ridicate, indiferent ca a fost vorba de o simpla zgarietura.“
De aceea, acesta a pledat pentru realizarea in cadrul companiilor a unui sistem de raportare a incidentelor, ca si pentru intocmirea unui set de reguli interne si de SSM. „Una dintre cele mai mari companii din domeniul produselor chimice, care a dezvoltat sisteme de management mizand pe 20 de ani fara niciun accident, in noiembrie 2014 a inregistrat un eveniment soldat cu patru morti. Iar in raport s-a mentionat ca nu au fost suficiente proceduri, iar instructajul a fost insuficient, astfel incat la sesizarea pericolului persoanele respective nu au stiut ce sa faca. Deci e nevoie de analiza, monitorizare si imbunatatire continua.“
Florin Trusca a pus accent si pe transparenta, pe un leadership vizibil pe parte de safety, pe diseminarea informatiilor prin exemple practice, pe o logistica potrivita, audituri de terta parte si pe sisteme de motivare. „Romanii nu stiu sa sarbatoreasca, sa creeze un cadru festiv pentru fiecare dintre realizarile pe care le obtin. Orice schimbare se face pas cu pas, insa daca vorbim de obiectiv 0 accidente si nu facem nimic sa recompensam fiecare comportament schimbat in bine, nu progresam“, a spus Florin Trusca, precizand ca un comportament se schimba in 21 de zile si se consolideaza in 28 de zile.
Acesta si-a propus ca, incepand de anul viitor, sa construiasca parcari in Romania, pentru ca „soferii trebuie instruiti acolo, la roata camionului, unde sunt dispusi sa discute si sa isi spuna problemele“.

Oamenii trebuie sa fie motorul de dezvoltare
Impactul calitatii proceselor de SSM in cifra de afaceri a fost analizat de Mircea Dovleac, health and safety coordinator Tenaris Silcotub. „Am lucrat in anumite sisteme sociale care ne-au rezolvat problemele interne, dar incepem acum sa simtim si influenta actorilor din afara. Sa nu asteptam ca altcineva sa ne rezolve problemele pentru a nu avea crize financiare, ci sa fim coerenti, bazandu-ne pe doi actori mari: educatie plus sanatate si angajatori“, a spus reprezentantul producatorului de tevi, completand: „angajatorii profita cel mai bine de ceea ce s-a intamplat incepand cu 2010. Daca acestia stiu sa administreze lucrurile la nivel micro si mediu, la nivel macro problemele sunt rezolvate in mare parte. Daca stiu sa faca din oameni un motor de dezvoltare vor avea succes.“ Insa asta nu se intampla, pentru ca cei care cauta siguranta sunt cei care o promoveaza, cu discrepante mari intre asteptari, posibilitati si efortul propriu. „5-10% dintre angajatii si angajatorii din Romania sunt constienti si coerenti cu ceea ce doresc in raport de siguranta. Azi asigura conditii de siguranta doar multinationalele.“
Mircea Dovleac este de parere ca solutia este implementarea unui sistem de management al sigurantei in munca, in conditiile in care in prezent majoritatea respecta regulile de siguranta numai ca sa nu fie pedepsiti. „Astfel de exemple la vedere sunt date de cei care anvelopeaza blocurile sau de soferii care schimba anvelopa unui camion pe marginea unui drum national.“
O alta categorie este alcatuita din cei care respecta regulile SSM ca sa nu fie implicati in accidente. Insa in toate cazurile educatia ramane fundamentala, pentru ca oamenii sunt cea mai importanta valoare. „Un patron care are trei magazine si cinci angajati, din care doi soferi care pleaca dimineata si se intorc la miezul noptii si trei vanzatoare care lucreaza cate 12 ore, niciodata nu o sa-si dezvolte afacerea. Isi asuma prea multe riscuri din lipsa de educatie“, a spus Dovleac, completand: „la Tenaris Silcotub am avut la un moment dat de facut fata unor serii de accidente in zonele operationale proprii, care au implicat soferii de autovehicule terte. Dupa un an de insistente, standardizari si educatie, am inceput sa le dam soferilor sa faca lucruri simple, repetitiv. Acum, fiecare primeste un fluturas cu harta fabricii si cu regulile de baza, insusite cu usurinta. Astfel, siguranta in munca inseamna sa previi, adica sa fii atent, sa digeri informatiile si sa practici o imbunatatire continua.“
In cadrul Tenaris Silcotub exista implementata o politica integrata care cuprinde: calitate, sanatate, securitate in munca si protectia mediului. „In urmatorii 10 ani, genul acesta de abordare o sa fie din ce in ce mai raspandita in lume, ca valoare. O sa inceapa industria automotive, iar apoi cea petroliera, ele necesitand primordial acest tip de integrare“, a mai spus Mircea Dovleac.