Devenita deja traditionala, intalnirea membrilor Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane (AHK) a adus in atentia marilor companii germane faptul ca si Republica Moldova poate prezenta o serie de avantaje pentru investitori, atat din punct de vedere fiscal, cat si al fortei de munca ieftine si flexibile. Chiar daca disponibilitatea spatiilor imobiliare este limitata, iar birocratia este mai prezenta decat in Romania, marile lanturi de retail, precum Metro si Kaufland, gasesc oportuna prezenta pe aceasta piata, ca si producatorii Dräxlmaier, Leoni sau Lear din industria automotive.
 

Potrivit Biroului National de Statistica, in 2015 volumul exportului de marfuri din Republica Moldova in Germania a fost estimat la 117,2 milioane de dolari SUA, iar importul de marfuri germane in Moldova a fost de 321 de milioane de dolari SUA.

Masuri legislative si fiscale atragatoare
Octavian Calmic, vicepremier al Republicii Moldova si ministru al Economiei, a subliniat ca, desi Moldova trece printr-o perioada politica, economica si sociala destul de dificila, exista, datorita noului guvern, o viziune clara de atragere a unor proiecte investitionale cat mai ample. „Desi stim ca este dificila adoptarea unei decizii investitionale intr-o tara cu caracteristici geografice extrem de modeste, ne dorim sa-i incurajam nu doar pe cei din tara, ci si pe cei din strainatate sa vina in Moldova, singurul stat aflat intre doua uniuni vamale, UE si CSI, cu regim de comert liber, fara taxe la export si import pe ambii vectori, est si vest. Pe de alta parte, e o tara care se afla la o distanta de maximum doua zile de orice colt al Europei, aspect extrem de important cand vorbim de productie in masa si logistica bine planificata“, a punctat vicepremierul, completand: „am semnat un acord de asociere cu UE, beneficiind de totala deschidere a pietei europene catre produsele originale si procesate din Moldova. Exact acelasi regim este aplicat si in spatiul estic, in fostele tari CSI, neexistand restrictii comerciale pe aceste piete. De asemenea, recent a fost semnat si un acord de comert cu Turcia, important in special pentru procesari si cooperari industriale pe teritoriul Moldovei.“
Octavian Calmic a aratat ca un alt avantaj pentru investitori este regimul fiscal din Moldova, comparativ cu al altor tari din regiune care pun presiune pe identificarea investitorilor din zona. „Republica Moldova vine cu o oferta competitiva in acest domeniu. Impozitul pe profit al companiilor este de 12%, iar in anumite conditii de praguri investitionale poate fi zero sau 6%. Apoi, TVA standard este de 20%, insa pentru produsele agricole de baza este de 8%, ca si pentru resursele energetice, iar procesarile de produse industriale destinate exporturilor beneficiaza de o serie de scutiri de TVA.“
Republica Moldova se afla in prezent in competitie privind importurile si exporturile atat cu tarile europene, cat si cu cele CSI. Si, daca pana in 2014 partenerii traditionali erau tarile CSI, Federatia Rusa, Ucraina si Belarus, in ultimii ani vectorii s-au reorientat catre tarile europene, Romania devenind cel mai mare partener comercial din UE (exporturi de peste 23%). „Daca in urma cu sapte ani exporturile totale ale Moldovei catre UE erau de numai 25%, acum au ajuns la 63%.“
In Moldova se inregistreaza preponderent investitii in domeniul serviciilor, tranzactiilor imobiliare, intermedierilor financiare si in industriile prelucratoare. „In sectorul industriei prelucratoare cei mai mari investitori sunt companiile din Germania. Niciodata Moldova nu a fost producatoare de componente si parti pentru automotive, insa din 2010 incoace, datorita unor proiecte investitionale germane calitative si durabile, balanta s-a inclinat in aceasta directie“, a mai spus Calmic. Acesta a subliniat ca in competitia dintre est si vest Federatia Rusa este un jucator important in Moldova, dar si Italia sau alte tari europene.

Facilitati si avantaje locale
Un alt avantaj oferit de Republica Moldova este pentru start-up-uri, neexistand nicio cerinta privind capitalul social pentru firmele de tip SRL, dar si posibilitatea de a deschide o companie intr-un interval de cateva ore pana la cateva zile. De asemenea, pe langa rambursarea TVA si scutirea de taxe vamale si TVA pe toate mijloacele fixe introduse in capitalul social, cu Germania si Romania au fost incheiate acorduri potrivit carora fiecare investitor poate decide in care tara va plati impozitul ca persoana fizica. Un alt factor ce poate incuraja investitiile este introducerea in urma cu doi ani a unei scutiri de 180 de zile la plata TVA si a taxelor vamale pentru materiile prime importate din strainatate in vederea procesarii pe teritoriul Moldovei si apoi a exportarii produselor finite.
Vicepremierul a subliniat si existenta mai multor zone economice libere in nordul, centrul si sudul tarii, unde exista si Portul Giurgiulesti pe Dunare. „Toate tranzactiile care au loc in aceste zone libere sunt scutite de TVA si taxe vamale, procedura vamala fiind simplificata. In plus, exista o scutire de la plata impozitului pe profit de 50% si garantii de minimum 10 ani pe perioada derularii investitiei“, a explicat Calmic. Acesta a punctat ca in ultimul timp s-au deschis multe subzone economice libere existente in diferitele regiuni ale Republicii Moldova pentru proiecte investitionale europene, ceea ce a indus un trend pozitiv, ascendent, al investitiilor.
O atractie ar putea fi si parcurile industriale, un instrument investitional care, desi nu beneficiaza de un tratament similar cu zonele libere, are ca avantaj schimbarea gratuita a destinatiei pamantului din agricol in constructii, dar si sprijinul din partea statului pentru derularea proiectului. „Pentru deschiderea unui parc industrial exista doua proceduri: fie incheierea unui contract cu autoritatile locale pentru identificarea unui teren care, pe baza unei hotarari de guvern, va fi delimitat si acordat gratuit, fie investitorul identifica terenul, il procura si initiaza procedurile.“
Un hectar de pamant agricol in Moldova, cu exceptia municipiilor, costa intre 3.000 si 7.000 de euro, in functie de acces si apropiere de utilitati. Cetatenii straini, persoane fizice, nu pot procura pamant agricol, dar orice intreprindere inregistrata in Moldova, inclusiv cu capital strain, poate deveni proprietara.

Industria automotive germana e bine reprezentata
Desi la nivel institutional nu se face o delimitare clara intre sectoarele care trebuie sustinute, guvernul le-a identificat pe cele cu potential sporit: IT si comunicatii. „Exista o initiativa noua, aflata spre aprobare in Parlament, privind crearea parcurilor industriale virtuale, fara prezenta fizica, si un impozit total forfetar de 7% pentru activitate“, a mai spus ministrul Economiei.
Un alt sector atras de conditiile din Moldova este industria automotive, Dräxlmaier fiind cel mai mare investitor din Germania care, desi prezent de numai doi ani, dispune deja de doua fabrici in nordul tarii, cu potential de extindere si in alte zone libere. Acestuia i se adauga si Lear Corporation, Leoni si alte companii din domeniu, aflate in proces de implementare.
 De asemenea, industria textila este considerata extrem de competitiva in Moldova, datorita traditiei de zeci de ani. „Avantajul este acomodarea perfecta la conditiile economiei de piata si operarea nu numai in regim de perfectionare activa, ci si prin import de materii prime din strainatate si realizarea de branduri internationale. Ba chiar penetreaza piete traditionale ca cele din CSI si UE cu branduri proprii“, a aratat Octavian Calmic, subliniind ca odata cu deschiderea catre Turcia materiile prime vor deveni mai ieftine si vor fi optimizate costurile de export.
Acesta a plusat si pe faptul ca Moldova este o tara agricola, cu potential in industria alimentara prelucratoare, pornind de la cereale si terminand cu vinurile si bauturile alcoolice. De asemenea, a evidentiat ca forta de munca este relativ ieftina, vorbitoare de cel putin doua limbi straine si capabila sa se adapteze la toate conditiile de munca, fiind inca in surplus in centrele mari.

Retailerii vad potential in Moldova
Pentru Gilles Roudy, manager general al Metro Cash& Carry Romania, intrarea pe piata din Republica Moldova, cu 800 de angajati in prezent, este o poveste de succes, fiind acum unul dintre principalii contributori la dezvoltarea produselor alimentare in Moldova, in special in sectorul legume-fructe si vinuri. „In cei 11 ani de prezenta in Moldova am dezvoltat o retea importanta, cu magazine si relatii pozitive cu clientii profesionisti. Apreciem ca este foarte usor, comparativ cu Franta sau alte tari, sa dezvolti relatii cu firmele care au incercat sa produca anumite bunuri pentru clientul nostru final, in conformitate cu standardele de calitate a produsului. Calitatea este standardizata, in Moldova aplicandu-se anumite norme ISO 2009 pentru a proteja consumatorii“, a spus Roudy.
Kaufland Romania are in plan sa se extinda si in Republica Moldova, insa primul magazin va fi deschis abia in 2018, mai ales ca Gabriel Ludovic Vinte, director de dezvoltare imobiliara Kaufland Romania SCS, este de parere ca partea de birocratie este asemanatoare cu cea din Romania, iar disponibilitatea in domeniul imobiliar este mult mai saraca, ceea ce duce la cresterea pretului. „Ne gandim la un parcurs european al acestei tari, dorindu-ne sa ne axam pe produsele care la nivel national sunt foarte puternice, protejate“, a punctat Vinte.
Pe de alta parte, Magdalena Gurzun, senior manager business development ProCredit Bank Romania, considera ca dimensiunea Republicii Moldova adesea ii limiteaza pe investitori. „Exista o tendinta de investitii in agricultura. In acest moment circa 20% din protocolul bancii noastre e atras in agricultura, dar ne-am dori sa atragem investitii mai multe in alte activitati productive.“ Aceasta considera ca diferenta principala dintre Romania si Moldova este fluctuatia angajatilor: „daca in Romania un angajat te anunta ca pleaca inseamna ca se duce la o alta companie; daca in Moldova te anunta ca pleaca, inseamna ca pleaca din tara. Fluctuatia e aproape comparabila, motivele sunt diferite.“

Se pot crea afaceri de succes in Moldova
Producatorul de zahar Südzucker are in Moldova 580 de angajati in doua fabrici si o subsidiara pentru alte culturi, cu productie de biogaz pentru energie electrica furnizata in sistemul national. „Atitudinea companiilor din Moldova e mai mult pasiva. Insa am reusit in cei 16 ani sa ne dezvoltam un cerc de furnizori si sa lucram cu ei asa cum ne asteptam noi. In general oamenii tineri sunt deschisi, vor sa experimenteze noul si se implica“, a spus directorul de productie Richard Dandar.
Privind lucrurile din interior, antreprenorul moldovean Dumitru Vicol, director general al companiei Monicol, care produce si prelucreaza fructe din productia proprie, a ajuns din 2001, cand a pornit cu un capital de 50 de dolari, la unul de trei milioane de euro, 14 milioane de euro cifra de afaceri in 2015 si 400 de angajati cu un salariu mediu net de circa 400 de euro. „Capacitatea de productie de fructe e in permanenta crestere, procesam circa 2.000 t de fructe pe an si exportam preponderent in UE 2.000 t fructe uscate din livezi proprii catre Germania, Austria, Elvetia, Olanda, Tarile Scandinave, Anglia. De trei ani am deschis reprezentanta pentru vanzari si in Romania, dorindu-ne ca in 2016-2017 sa intram in retailul din Romania, asa cum suntem in Moldova.“ Dumitru Vicol insa se arata usor ingrijorat de evaziunea fiscala, regiunea Transnistriei avand impact asupra tuturor celor de pe piata, mai ales asupra exportatorilor.