Ministerul Transporturilor, împreună cu CNAIR, pregătește reformarea sistemului de taxare a infrastructurii rutiere (rovinieta), după principiile „poluatorul plătește” și „utilizatorul plătește”. Aceasta este una dintre condițiile PNRR, la schimb pentru banii europeni Guvernul angajându-se să reformeze mai multe sectoare, în următorii ani. O altă modificare importantă este aceea că, din 2026, vehiculele de transport marfă de peste 3,5 t nu vor mai fi taxate în funcție de perioada de timp în care utilizează infrastructura rutieră, ci la kilometru. Deși în principiu noul sistem este corect, simularea de tarife pe categorii de utilizatori (făcută de firma de consultanță irlandeză contractată de MT și plătită din bani europeni) a generat revoltă în rândul operatorilor de transport. Și asta pentru că lor le va reveni cea mai mare cheltuială cu noua rovinietă, care s-ar putea scumpi pe an cu de până la șase ori.
Discuția pe marginea reformării sistemului de taxare a infrastructurii rutiere nu este nouă, necesitatea corelării normei de poluare a autovehiculelor cu valoarea rovinietei fiind invocată în mai multe rânduri. Ideea este, de altfel, de bun simț și îmbrățișată pe scară largă de către societatea civilă, în contextul în care România este sufocată efectiv de vehicule vechi și foarte vechi, cumpărate din Occident pe sume de nimic. Diverse tentative de taxare pentru mașinile poluante au mai fost și în trecut, dar, din motive electorale, au fost abandonate rapid. Acum, însă, Comisia Europeană condiționează alocarea banilor prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de reformarea rovinietei, începând cu 1 ianuarie 2026. Directivele europene care stau la baza pachetului legislativ sunt UE 2019/520 referitoare la Serviciul european de taxare rutieră electronică (SETRE) și UE 2022/362 privind taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri.
Demersul nu este deloc ușor, tocmai din cauza impactului asupra populației, astfel că Guvernul și-a luat toate măsurile și a început cu un studiu de oportunitate, realizat de o companie de consultanță irlandeză și finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin POAT 2014-2020.
Taxare la kilometru pentru camioane și rovinietă mai scumpă pentru restul
Pachetul legislativ vizează introducerea unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de transport marfă (de peste 3,5 t) și a unor taxe crescute pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme, autobuze și autocare), pe principiul „poluatorul plătește”. Pe lângă descurajarea mașinilor poluante se dorește, implicit, transferul a 10% din traficul rutier (călători și mărfuri) către transportul feroviar în anii următori.
Noua rovinietă se va aplica pe rețeaua de autostrăzi și drumuri naționale, care se ridică la aproximativ 16.000 km în total. Banii vor fi colectați în continuare de CNAIR și folosiți pentru lucrări de infrastructură (care se estimează că vor avea un buget semnificativ crescut odată cu adoptarea noilor tarife). Desigur, calitatea drumurilor din România este discutabilă, mai ales dacă facem comparație cu majoritatea statelor membre, inclusiv cu vecinii noștri, deși studiul face dese referiri la nivelul de taxare din celelalte țări.
Probleme în legătură cu implementarea noii roviniete
Tocmai condiția precară a infrastructurii din România îi poate determina pe transportatori să pună în discuție nivelul taxării, așa cum s-a remarcat și în studiu. De asemenea, propunerea pentru aplicarea SETRE ar trebui introdusă atunci când țara noastră va face parte din Spațiul Schengen, întrucât timpii de așteptare la granițe măresc costurile (pentru cei care vor plăti în continuare raportat la perioada de timp). Ar trebui să existe o perioadă de grație de 24 de ore pentru efectuarea plăților, precum și un sistem de verificare online a acestora. În plus, studiul mai remarcă necesitatea amenajării zonelor suplimentare de odihnă pe drumurile naționale și pe autostrăzi, cu facilități, pentru camioanele mari.
Tarifele propuse pentru SETRE vor permite însă creșterea investițiilor CNAIR în infrastructura de drumuri. De menționat că pentru drumurile naționale sunt propuse tarife cu 50% mai mici decât pentru autostrăzi. Ideea de bază este aceea că utilizatorii de vehicule cu emisii reduse trebuie să fie recompensați. În special firmele de transport au investit semnificativ în flote puțin poluante, fără a beneficia de ajutorul statului, iar, pentru acestea, măcar implementarea soluției tehnice de taxare nu ar trebui să fie costisitoare – tehnologia propusă (Global Navigation Satellite System – GNSS) va avea capacitatea de a colecta date privind fluxurile de trafic și va necesita instalarea unui echipament la bord.
Scumpire de 66% la autoturisme, autobuze și utilitare ușoare…
Metoda de calcul propusă pentru stabilirea valorii noii roviniete ține cont de previziunile Fondului Monetar Internațional privind rata inflației și de o dobândă stabilă la 2% (obiectiv al Băncii Centrale Europene). Astfel, autoturismele și vehiculele comerciale ușoare (LCV) care au norma de poluare Euro 6 ar putea înregistra o scumpire a rovinietei de 66% până în 2035. O primă majorare de preț ar putea avea loc după 1 ianuarie 2026, de la 28 și respectiv 96 de euro, cât este în prezent, la 38,98 și respectiv 133,64 de euro (+39%). Apoi prețul rovinietei ar urma să crească treptat, pentru ca în 2035 să ajungă până la 46,47 de euro pentru autoturisme și 159,34 de euro pentru vehiculele comerciale ușoare (+66%). Pentru mașinile cu norma Euro mai mică, deci care poluează mai mult, taxele de drum vor fi crescute gradual, prin raportare la prețul de referință pentru Euro 6.
Potrivit studiului, la finalul anului trecut, în România erau înmatriculate 8.874.159 de vehicule ușoare (sub 3,5 t) și autobuze și 318.996 de vehicule comerciale de peste 3,5 t.
… „fără număr” la camioane
Vehiculele de transport marfă mai grele de 3,5 t vor plăti din 2026 în funcție de distanța parcursă pe drumurile naționale și pe autostrăzi, la fel, corelat cu norma Euro. Actualele roviniete, calculate pe perioadă de timp, nu vor mai fi disponibile. Proprietarii de vehicule cu masă totală maxim autorizată de peste 3,5 t vor avea obligația de a-și înscrie mașinile la un „Furnizor de Servicii de Taxare Rutieră (TSP)”, pentru a primi o unitate digitală de bord (OBU).
La o simulare de calcul a tarifului rovinietei pe kilometru, un camion clasa F (4 axe) cu norma de poluare Euro 6 ar putea plăti pe autostradă 0,094 de euro/km și cu 50% mai puțin pe drumurile naționale. Prețul rovinietei va crește progresiv și aici, în funcție de norma Euro. Pe de altă parte, vehiculele EEV vor plăti cu 50% mai puțin decât valoarea stabilită pentru Euro 6.
În aceste condiții, rovinieta calculată pe kilometru ar putea crește costurile transportatorilor cu taxele de drum cu până la 6 ori din 2026. Astfel, dacă în prezent un camion greu plătește 1.210 euro pe an, în 2026, la un parcurs anual de 100.000 km, din care 50% pe autostrăzi, același vehicul va plăti aproximativ 7.000 de euro. Costul rovinietei urmează să crească pe o perioadă de 10 ani, astfel încât, până în 2035, tariful anual pentru camioanele grele va ajunge la 16.275 de euro (calculat, la fel, pentru 100.000 km).
Tarifele/km au fost estimate pe baza analizei detaliate a tarifelor curente în funcție de timp, a tarifelor în funcție de distanță din țările vecine și a condițiilor de piață din România. Astfel, pentru aceeași categorie de vehicule (camioane Euro 6 cu 4 axe), în Austria se plătesc 0,44 de euro/km, în Ungaria, 0,33 de euro/km, iar în Bulgaria, 0,118 euro/km, potrivit studiului, România fiind, se pare, țara cu cel mai mic tarif.
Upgrade al sistemului de rovinietă
Odată cu reformarea sistemului de rovinietă va fi introdusă și vinieta electronică, o versiune digitală a vinietei autocolante, care va susține noua structură tarifară bazată pe clasificarea vehiculelor în funcție de norma Euro. Funcțiile noului sistem sunt cele de rezervare, plată (numerar, card de credit, de carburanți, monedă electronică și achiziții online), sistem central plus bază de date și control. Acesta din urmă se va face prin intermediul unor stații fixe suplimentare, dotate cu camere video și sistem de înregistrare și transmitere de date, ce urmează să fie instalate pe rețeaua de drumuri, dar și prin intermediul unităților mobile de control, ce vor fi montate pe 50 de vehicule de patrulare.
Cadrul legal de adoptare a noii roviniete trebuie să fie gata – conform Jalonului 59 din PNRR – până în trimestrul al doilea al acestui an. Totuși, tarifele nu trebuie bătute în cuie atât de repede, au dat asigurări reprezentanții MT și CNAIR prezenți la consultarea publică. De altfel, întâlnirea de la sediul MT de la începutul lui martie a avut rol mai mult informativ, de comunicare a rezultatelor studiului, un proiect de act normativ, care va urma circuitul obișnuit de avizare și adoptare, urmând să fie prezentat ulterior.
