Pentru a afla dacă are sens să alegeți un stivuitor cu hidrogen, trebuie să răspundeți mai întâi la o serie de întrebări: Echipamentul va fi folosit intens? Cât de mare este flota? Există vreo modalitate de a folosi hidrogenul în alte scopuri? Și, desigur, se pune problema disponibilității hidrogenului.
Faza experimentală a stivuitoarelor cu hidrogen s-a încheiat și acestea au intrat deja în operare, chiar dacă reprezintă încă un produs de nișă.
Abordarea operatorilor logistici în ceea ce privește tehnologia pe hidrogen diferă în funcție de aplicație și, desigur, în funcție de țară.
„Hidrogenul va rămâne o piață de nișă în intralogistică”, a explicat Michael von Forstner, Program Manager Energy and Support Systems la Jungheinrich în luna martie a acestui an, pe site-ul de specialitate logisistiek.nl. „În Europa, nicio flotă de vehicule cu propulsie cu pilă de combustie pe hidrogen nu poate funcționa fără subvenții.
Infrastructura este scumpă, iar hidrogenul este chiar mai scump decât alte alternative curate. În plus, eficiența energetică este considerabil mai mică, deoarece aproximativ jumătate din energia produsă se pierde sub formă de căldură.“ STILL a început producția propriului sistem cu pilă de combustie de 24 V la fabrica sa din Hamburg în aprilie a.c., iar pentru anul viitor este planificată începerea producției la unitatea mai mre, de 48 V. În plus, a fost încheiat un joint-venture pentru dezvoltarea și fabricarea sistemului cu pilă de combustie de 80 V.
Toyota Material Handling colaborează cu Plug Power pentru sistemele furnizate în Europa. „Facem o distincție între piața japoneză și restul lumii, inclusiv piețele americane și europene”, a explicat Jimmy Henrard, responsabil vânzări la Toyota Material Handling Belgium. „În Japonia, totul se realizează pe plan intern; aici, în Europa, colaborăm cu Plug Power, lider la nivel mondial în producția pilelor de combustie.“
Transformarea unui electrostivuitor convențional cu baterie pe plumb-acid sau litiu-ion în echipament pe hidrogen este posibilă cu câteva ajustări minore, deși, într-adevăr, se pune problema rentabilității, în funcție de model și de vârstă. Adesea, opțiunea există și pentru modelele cu motor cu combustie. Nu există nicio diferență vizibilă în ceea ce privește puterea și capacitatea de operare, iar marele avantaj este, fără îndoială, realimentarea, a explicat Thierry Morreel, specialist în energie la STILL, pentru că umplerea rezervorului de hidrogen durează doar câteva minute, mult mai rapid decât încărcarea bateriei.
Există însă și un „dar”, sau chiar mai multe. Dacă utilizarea stivuitoarelor cu hidrogen este foarte ecologică, deoarece nu emit CO2, nu același lucru este valabil și pentru producția și transportul hidrogenului. În ceea ce privește impactul asupra mediului, trebuie să facem distincție între diferitele tipuri de hidrogen, în funcție de modul în care are loc producerea acestuia. „În general, facem distincție între hidrogenul verde, albastru și gri”, a declarat Thierry Morreel.
„Dacă producția sa se bazează pe energii regenerabile (de exemplu, panouri solare care furnizează energie electrică pentru electroliză), suntem în categoria verde. Producția de hidrogen gri se bazează pe utilizarea combustibililor fosili, iar albastrul este o categorie
intermediară: este un hidrogen gri produs în combinație cu captarea și stocarea CO2.“ Principala provocare în cazul hidrogenului o reprezintă costul total al investiției. Oricare ar fi formula aleasă, prețul îi sperie pe mulți logisticieni. Puteți alege să produceți singuri hidrogen sau să cooperați cu un partener extern, dar acest lucru vine întotdeauna cu o investiție considerabilă. Oricum, este necesar un calcul precis, iar pentru asta trebuie examinate două criterii importante: dimensiunea flotei și utilizarea acesteia. Fiecare caz este diferit, desigur, dar, în general, pragul este stabilit la câteva zeci de echipamente grele și aproximativ 1.500 de ore de funcționare pe an.
