Firmele de transport din România (cele care au cod CAEN 4941) au obținut în 2022 o cifră totală de afaceri de aproximativ 15,7 miliarde de euro, față de 12,9 în 2021, respectiv 11,3 în 2020. Creșterea a fost, astfel, cu 21,5% în 2022 față de 2021. Ținând cont și de inflația de 12% în medie pentru 2022, se poate spune că anul trecut s-a încheiat cu o creștere a industriei transporturilor de circa 9,5% față de anul anterior. De asemenea, după datele postate de Top Firme, profitul total înregistrat de firmele cu cod CAEN 4941 a atins 1,3 miliarde de euro, cu 30% mai mult față de profitul total înregistrat în 2021, când firmele cu acest cod CAEN au realizat aproximativ un miliard de euro profit. Creșterea din 2021 față de 2020 a fost puțin mai mică, de 83 de milioane de euro (de la 912,90 de milioane la un miliard de euro), însă trebuie spus că industria transporturilor a „pierdut” în 2021 „contribuția” liderului din ultimii zece ani, Aquila Part Prod Com, care și-a schimbat codul CAEN principal din 4941 în 4690. Și numai Aquila a avut în 2021 aproape 12,7 milioane de euro profit, respectiv 430 de milioane de euro cifră de afaceri.
Chiar dacă pare o creștere sănătoasă a afacerii de transport, nu trebuie uitat că multe din creșterile de cost ale transportatorilor – forța de muncă, asigurări, dobânzi, prețul de achiziție al camioanelor noi, prețul pieselor de schimb, al anvelopelor etc. – au depășit nivelul inflației, ceea ce face ca profiturile obținute în 2022 să nu ajungă pentru înlocuirea parcului auto cu camioane noi, mai scumpe cu 30-40% față de finalul lui 2021. Astfel, creșterea bună a productivității transporturilor în 2022 (mai corect în prima jumătate a lui 2022) abia acoperă inflația, înlocuirea camioanelor vechi din flotă și, dacă la unii tot a mai rămas ceva în plus, pierderile înregistrate în 2023, când cele mai multe firme abia au reușit să se mențină „pe zero”.
Transportul rutier își menține poziția a 4-a în clasamentul ramurilor economice cu cele mai mari cifre de afaceri
Dacă în 2021 domeniul transporturilor rutiere de marfă (totalitatea firmelor care au cod CAEN 4941) coborâse un loc de pe podiumul celor mai importante ramuri economice din România, fiind depășit de comerțul cu amănuntul al carburanților, în 2022 se clasează tot pe locul al patrulea, cu o cifră totală de afaceri de 15,70 de miliarde de euro, cu aproape 3 miliarde de euro mai mult decât în 2021.
Transporturile rutiere de mărfuri au fost devansate în 2022 de industria construcțiilor de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, locurile I și II fiind, ca și în 2021, ocupate de comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate și comerțul cu amănuntul al carburanților.
Transporturile reprezintă 2,89% din cifra de afaceri a tuturor firmelor din România, respectiv 2,41% din profitul net realizat de companiile înregistrate în România. În registre apar la finalul lui 2022 41.535 de agenți economici din domeniul transporturilor, ceea ce înseamnă cam 2% din numărul firmelor din România. La finalul lui 2021 erau 41.132 de operatori de transport, iar în 2020 – 38.525.
Primele patru județe ca importanță sunt aceleași ca în 2021, dar în altă ordine
Pe primele cinci locuri din clasamentul județelor cu cele mai mari cifre de afaceri din transport sunt în 2022 aceleași din 2021, dar în altă ordine. Astfel, Argeș cu 1,50 de miliarde de euro, se situează pe primul loc în clasament, cu o creștere de 300 de milioane de euro față de 2021. Pe locul al doilea urcă București cu 1,10 miliarde de euro, după ce în 2021 era situat pe locul al treilea, cu 952,30 de milioane de euro. Bihor este la egalitate cu Bucureștiul tot cu 1,10 miliarde de euro, deși în 2021 era situat pe locul al patrulea cu 930,30 de milioane de euro. Astfel, Clujul trece de pe locul al doilea pe al patrulea cu 1,10 miliarde de euro, în creștere mai mică față de 2021, când avea o cifră de afaceri de 983,50 de milioane de euro. Cauza principală a scăderii Clujului este diminuarea permanentă a flotelor mai multor firme multinaționale de transport stabilite la Cluj și mai ales a flotei Carrion.
Pe locul al cincilea, la fel anul trecut, se află Arad, cu 908,6 milioane de euro, față de 740,10 în 2021. Ca și în 2021, poziția a șasea este ocupată de Suceava, cu 842,7 milioane de euro, în creștere constantă (680,70 milioane de euro în 2021), urmat de Timiș, cu 700,2 milioane de euro (în 2021: 643,70 de milioane de euro), și Sibiu, cu 579,5/467,90 de milioane de euro. Pe locul al nouălea, de data aceasta se află Constanța cu 567,9 milioane de euro, față de 418,90 de milioane de euro anul precedent, și pe locul al zecelea a urcat Prahova cu 563 de milioane de euro, față de 417 milioane de euro în 2021, când nu mai făcea parte din Top 10. Nici acum însă nu mai înregistrează rezultatele spectaculoase din 2020, când se afla pe locul al cincilea cu 688,10 milioane de euro. Căderea spectaculoasă a Prahovei este urmarea schimbării codului CAEN principal al firmei Aquila, care din 2021 nu mai are ca activitate principală transporturile rutiere de mărfuri, ci comerț cu ridicata nespecializat. Fără cei 380 de milioane făcuți de Aquila în 2020, județul Prahova ar fi avut doar aproape 300 de milioane de euro cifră totală de afaceri, astfel că în 2021 celelalte firme din județ au crescut de fapt cu aproape 110 milioane de euro 2021 vs. 2020.
Brașovul, cu 502,2 milioane de euro, a ieșit din Top 10, deși în 2021 era pe poziția a zecea, cu 435,20 de milioane de euro. La polul opus, pe ultimele 10 locuri, se află Harghita (136,4 milioane de euro, față de 109,10 în 2021), Olt (133,4/106,90), Teleorman (102/95,40), Vaslui (101,4/89,70), Vrancea (96,185,20), Călărași (87,3/83,60), Ialomița (85/71,10), Caraș-Severin (72,3/63,90), Tulcea (72,3/57,20) și Botoșani (57,1 milioane de euro, față de 39,60 de milioane de euro în 2021). Și aceste județe au înregistrat cifre de afaceri mai mari decât în 2021. Brăila a reușit să iasă din rândul județelor codașe, urcând 3 poziții cu o cifră de afaceri de 159,7 milioane de euro, în timp ce în 2021 a avut 109,10 milioane de euro.
Argeșul a depășit Bucureștiul ca profit total din transport
Cu un profit total de 1,03 miliarde de euro, transportul rutier de mărfuri se situează tot pe locul al șaselea ca în 2021, deși are o creștere sensibilă de la un miliard de euro în 2021, fiind depășit de construcții, producție de energie, cultivarea cerealelor, extracția de petrol și realizare de softuri la comandă.
Pe primele două locuri în topul după profiturile totale din transport se mențin cele două județe din Top 10 după cifra de afaceri: Argeș (116,5 milioane de euro) și București (cu 109,4 milioane de euro), deși în 2021, București ocupa prima poziție cu 86,40 de milioane de euro, urmat de Argeș cu 75,90 de milioane de euro. Pe locul al treilea urcă Cluj, cu 77 de milioane de euro, de pe poziția a cincea din clasamentul pe 2021, când înregistrase o cifră de afaceri de 56,10 milioane de euro.
Pe locul al patrulea a coborât Suceava, cu 75,5 milioane de euro, față de 65,50 în 2021, când era pe poziția a treia. Urmează Bihor cu 70,5 milioane de euro, deși în 2021 se afla pe locul al patrulea cu 56,50 de milioane de euro. Următoarele două județe au înregistrat cifre de afaceri mult mai mari și și-au inversat pozițiile în clasament față de 2021: Arad se poziționează pe locul al șaselea, cu 63,9 milioane de euro (anul trecut având doar 43 de milioane de euro), iar Constanța, cu 60,5 milioane de euro, față de 43,90 de milioane de euro în 2021, își menține poziția atât în topul celor mai profitabile județe, cât și în topul celor cu cele mai mari cifre de afaceri în 2022.
Prahova la fel urcă de pe al nouălea (în 2021) pe al optulea, crescând de la 47,40 la 52,1 milioane de euro, în timp ce Timiș coboară de pe al șaselea pe al nouălea, de la 36,90 la 44,70 de milioane de euro. Clasamentul primelor 10 județe după profitul total din transport se încheie cu Sibiu, cu 43 milioane de euro, față de 2021 când ieșise din top cu 33,80 de milioane de euro. Iar județul care a ieșit din Top 10 este Alba, care este acum pe poziția a treisprezecea, cu 38,80 de milioane de euro, față de 34,60 în 2021.
Pe ultimele 10 locuri în clasamentul județelor în funcție de profit se află Teleorman cu 12,4 milioane de euro, Vaslui (12 milioane de euro), Brăila (11,6 milioane de euro), Mehedinți (10,9 milioane de euro), Harghita (10,4 milioane de euro), Tulcea (9,5 milioane de euro), Vrancea la egalitate cu Călărași (8,5 milioane de euro), Caraș-Severin (6,2 milioane de euro). Clasamentul „codașelor” se încheie, ca și în 2021, cu Botoșani care a înregistrat o cifră de afaceri de 4,9 milioane de euro. Spre deosebire de 2021, județele Galați, Covasna s-au „salvat” din rândul ultimelor companii, cedând loc Teleormanului și Mehedințiului.
Numărul de angajați din transportul rutier de marfă este în ușoară scădere față de anul trecut
După numărul de angajați, transportul rutier de marfă este în top 3 al segmentelor economice cu cei mai mulți angajați din România, cu 149.873 de angajați, după domeniul lucrărilor de construcții și comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate, în care activează 226.807 angajați, respectiv 179.516 angajați.
Numărul de angajați din transporturi a scăzut în 2022 cu circa 600 de persoane față de 2021.
Județele care în 2020 și 2021 au avut cele mai multe persoane angajate în firme de transport s-au menținut și în 2022: Argeș (12.993 de angajați în 2022, 12.399 în 2021 și 11.955 în 2020), București (11.431, 11.809, respectiv 11.867) – ambele în scădere, la fel ca și în Bihor, care avea 9.945 de angajați în transport în 2022 față de 10.093 în 2021 și 9.744 în 2020 – și mai ales în Cluj, care, după scăderea flotelor firmelor de transport cu capital străin înregistrate aici, a cunoscut o scădere cu aproape 2.000 de angajați față de 2021 și 2020: 8.737 în 2022 față de 10.000, respectiv 10.609.
Următoarele trei județe își inversează locurile față de 2021, după ce și în 2020 le inversaseră față de 2019: Arad – 7.592 de angajați în 2022, 7.554 în 2021 și 7.195 în 2020, Suceava – 7.359 de angajați în 2022, 7.218 în 2021 și 6.765 în 2020 – și Timiș: 6.956/7.603/7.410. Prahova se menține pe locul al optulea, cu 5.660 de angajați, într-o ușoară creștere față de cei 5.334 de angajați din 2021, dar în scădere substanțială față de cei 7.587 din 2020, când era pe locul al cincilea, cu Aquila printre firmele incluse. Clasamentul se încheie, ca și în 2021 și 2020, cu Sibiu și Brașov, cu 5.416/5.280/5.301, respectiv 5.037/5.049/5.298.
Un singur județ din Top 10 după cifra totală de afaceri/profit din transport (Constanța) nu se regăsește în Top 10 după numărul de angajați, iar cel din Top 10 după numărul de angajați, care nu apare în clasamentul după cifra de afaceri/profit, este Brașov. La fel ca în 2021, două județe (Ilfov și Constanța) apar în Top 10 după numărul de operatori de transport, dar nu și în Top 10 după numărul de angajați, iar Sibiu și Brașov apar în Top 10 după numărul de angajați, dar nu și în Top 10 după numărul de firme de transport.
Ultimele județe cu cele mai puține firme de transport sunt: Ialomița (cu 537 de angajați), Dâmbovița (1.166), Brăila (1.145), Vrancea (1.100), Vaslui (1.099), Teleorman (1.095), Harghita (957), Caraș-Severin (936), Botoșani (560) și Tulcea (554), cu excepția județului Olt care anul acesta nu mai este printre ultimele 10, deoarece a urcat cu o poziție, având 1.310 angajați în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri (față de 1.266 din 2021).
București, Bihor, Argeș și Cluj – județele cu cele mai multe firme de transport
Primele cinci locuri în topul județelor cu cele mai multe firme de transport sunt ocupate de aceleași județe în ultimii trei ani: București (2.993 de operatori în 2022, puțin în scădere față de 2021 și 2020, când au fost 3.078, respectiv 3.003 de firme), Bihor (2.421/2.429/2.304), Argeș (2.400/2.367/2.270 – singurul județ în creștere ca număr de firme), Cluj (2.186/2.224/2.195) și Suceava (1.754/1.715/1.601). Și pe locurile 6-8 sunt aceleași județe din 2020 și în aceeași ordine: Ilfov (1.645 de operatori de transport în 2022, față de 1.558 de operatori de transport în 2021 și 1.446 în 2020), Prahova (1.520/1.512/1.402) și Constanța (1.445/1.419/1.366). Iar ultimele două județe din Top 10 sunt aceleași din 2021: Arad pe al nouălea, cu 1.305 firme de transport în 2022, 1.315 în 2021 și 1.245 în 2020, și Timiș pe al 10-lea, cu 1.301,1.309, respectiv 1.259 de firme în 2020.
Dintre județele aflate în Top 10 după cifra totală de afaceri din transport, doar Sibiu nu se regăsește și în Top 10 după numărul de operatori, astfel că, în cazul Sibiului, media cifrei de afaceri pe firmă este mai mare decât în cazul altora. În schimb, județul care se află pe o poziție destul de bună ca număr de operatori, dar nu apare și în Top 10 după cifra de afaceri, este Ilfovul (care a înregistrat 420,8 milioane de euro și ocupă locul al 14-lea). Ilfov nu apare printre județele fruntașe nici din punct de vedere al profitului, cu 38,9 milioane de euro clasându-se pe locul al 12-lea.
Județele cu cele mai puține firme de transport sunt Ialomița (cu 537 de agenți economici specializați în transporturi), Teleorman (486), Vaslui (421), Mehedinți (406), Călărași (369), Harghita (367), Covasna (321), Caraș-Severin (283), Botoșani (229) și Tulcea (217), aceleași din 2021, cu excepția județului Vrancea care anul acesta nu mai este printre ultimele 10, deoarece a urcat cu trei locuri, având 602 firme care se ocupă de transportul rutier de mărfuri (față de 525 în 2021), peste Brăila (587) și Satu Mare (545).
