Comisia pentru transport și turism a aprobat la mijlocul lui februarie, un acord între negociatorii Parlamentului și ai Consiliului privind orientările actualizate pentru rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Acesta trebuie acum să fie aprobat de plenul Parlamentului, posibil la sesiunea plenară din aprilie de la Strasbourg.
Acordul preliminar la care au ajuns în decembrie anul trecut negociatorii Consiliului și ai Parlamentului, conduși de raportorii PE Barbara Thaler (PPE, Austria) și Dominque Riquet (Renew, Franța), actualizează planul UE de construire a unei rețele de căi ferate, drumuri, căi navigabile interioare și rute de transport maritim pe distanțe scurte, legate prin porturi și terminale în întreaga Uniune Europeană. Printre proiectele TEN-T se numără Rail Baltica, care leagă Helsinki și Varșovia, tunelul de bază Brenner, care leagă Austria și Italia, sau linia feroviară de mare viteză Lisabona-Madrid.
30 de milioane de trenuri electrice vor fi în circulație în șase ani
Se propune ca până în 2030 să fie în circulație 30 de milioane de automobile cu emisii zero și 80.000 de camioane cu emisii zero. Până în 2050, aproape toate autoturismele, furgonetele și autobuzele, precum și vehiculele grele noi ar trebui să fie cu emisii zero.
Politicienii consideră că deplasările colective regulate în Uniune de mai puțin de 500 km ar trebui să fie “neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon” până în 2030. Ar trebui să existe cel puțin 100 de orașe “neutre” în Europa până în 2030.
Alternativa la zborurile pe distanțe scurte va fi calea ferată de mare viteză, motiv pentru care deputații europeni consideră că aeroporturile ar trebui să fie conectate la rețeaua transeuropeană de transport cu peste 12 milioane de pasageri.
Pentru aeroporturile cu peste 4 milioane, dar mai puțin de 12 milioane de pasageri, situate în sau în apropierea unui nod urban al rețelei feroviare transeuropene, statele membre ar trebui să conecteze aeroportul la nod prin intermediul căii ferate, metroului, tramvaielor ușoare. PE subliniază că ar trebui încurajate conexiunile și pentru aeroporturile cu mai puțin de 4 milioane de pasageri pe an.
Pentru Ucraina da, dar pentru Belarus nu
Noile norme pun accentul pe electrificarea rutelor de pe rețeaua centrală TEN-T, astfel încât trenurile de pasageri să circule cu 160 km/h, iar cele de marfă cu 100 km/h. Documentul pornește de la premisa că timpul necesar pentru trecerea frontierelor interne ale UE va scădea sub 25 de minute până la sfârșitul anului 2030.
Conform textului convenit, țările UE s-au angajat să finalizeze proiectele majore de infrastructură de transport pe rețeaua centrală TEN-T până la sfârșitul anului 2030 și pe rețeaua globală până la sfârșitul anului 2050, punând un accent deosebit pe eliminarea blocajelor și a legăturilor de transport lipsă.
CE preconizează că traficul feroviar de marfă ar trebui să își crească cota de piață cu 50% până în 2030 și să se dubleze până în 2050. Căile navigabile interioare, căile navigabile și transportul maritim pe distanțe scurte ar trebui să își sporească cota de piață cu 25% până în 2030 și până la sfârșitul acestui an și cu 50% până în 2050. Traficul feroviar de mare viteză ar trebui să se dubleze până în 2030 și să se tripleze până în 2050. Lungimea trenurilor de marfă ar trebui să fie de cel puțin 740 m.
În ceea ce privește “rutele de solidaritate”, politicienii au subliniat necesitatea de a face față economiei ucrainene și de a construi legături de transport pentru a permite ca produsele agricole și alte bunuri să ajungă pe piețele UE și mondiale. Aceștia au propus evaluarea extinderii coridoarelor europene de transport către Ucraina și Republica Moldova. Noile linii de cale ferată, ca parte a rețelei centrale sau a unei rețele centrale extinse în curs de construcție în ambele țări, vor fi construite conform standardului european de ecartament de 1.435 mm.
Nu este în interesul Uniunii să coopereze cu Rusia și Belarus în cadrul politicii TEN-T, proiectele de conectare cu aceste două țări urmând a fi realizate după 2050. Îmbunătățirea conexiunilor transfrontaliere cu Rusia și Belarus nu mai reprezintă o prioritate. În prezent, există conexiuni între Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Letonia și Polonia cu aceste două țări.
Transportul intermodal reprezintă jumătate din tonele-kilometri de marfă pe calea ferată din Europa, iar ponderea sa este în creștere. Comunicarea Comisiei privind strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă presupune o dublare a acestor transporturi, astfel încât infrastructura ar trebui să permită circulația trenurilor de marfă care transportă semiremorci standard cu o înălțime de până la 4 m, cu un spațiu liber deasupra acoperișului semiremorcii de cel puțin 27 cm și, de preferință, de 33 cm. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) va fi implementat pe rețeaua globală până în 2050, pe rețeaua extinsă până în 2040 și pe rețeaua centrală până în 2030. PE subliniază că, la punerea în aplicare a ERTMS pe rețeaua globală, ar trebui să se acorde prioritate, în ceea ce privește programul, liniilor care pot contribui la un transport feroviar internațional transfrontalier sigur și eficient.
