Luna trecuta s-a semnat la MTI un ordin care permite circulatia cu 11,5 t/axa pe mai mult de 9.000 km de drumuri nationale, in loc de 3.000 km pana acum. Nu pentru ca ar fi fost reabilitate soselele, ci pentru ca, prin tratatul de aderare, Romania este obligata ca pana in 2013 sa aiba 11.000 km pe care sa se poata circula cu aceasta greutate. Asa ca deocamdata am modificat din condei incadrarea a peste 6.000 km de drumuri (urmeaza inca vreo 4.000), iar reabilitarea lor la propriu se va face cand vor fi bani.
E drept ca, asteptand momentul „1 ianuarie 2007“, noi vedeam in aderare o sansa de a fi obligati sa intram in randul lumii daca de buna voie nu puteam.
Dar cati dintre noi s-au gandit ca vom ajunge sa respectam doar pe hartie unele angajamente, iar realitatea sa arate tot ca la noi?
De multe ori am auzit transportatori spunand ca in Romania orice problema legata de infrastructura se poate rezolva foarte usor, din condei. In special in cazul podurilor: le-a expirat durata de utilizare si au nevoie de reparatii, sau pur si simplu sunt intr-un stadiu avansat de uzura? Nimic mai simplu. In loc sa se investeasca niste sute de mii de euro in consolidarea lor, li se ataseaza un indicator de interdictie pentru masinile de peste 3,5 sau 7,5 t si s-a rezolvat cazul. Ce conteaza ca vehiculele grele, din cauza unui biet pod, trebuie uneori sa ocoleasca zeci de kilometri?
Iata insa ca se poate si invers, adica exista si restrictii sau limitari care se anuleaza. Poate nu e la fel de riscant ca in cazul podurilor, dar, la cum arata mare parte din infrastructura Romaniei, ar fi si greu sa-ti dai seama daca cei 6.000 km puteau fi folositi si cu 11,5 t/axa si interdictia era nejustificata sau era o sursa de venit pentru suprasarcina, ori chiar nu pot suporta trafic greu si se vor deteriora in ritm accelerat.
Tot in acest context, ne-am mai putea intreba cat ar costa si cat ar dura reabilitarea a 6.000 km de drum national. Nu de alta, dar in prezent se face un mare si excesiv de ipocrit tam-tam pe tema contrabandei cu tigari. Numeroase panouri publicitare ne explica faptul ca, daca Statul nu ar pierde un miliard de euro pe an din aceasta cauza, in acel loc ar putea fi o autostrada, un ansamblu rezidential sau orice altceva util societatii. Ca piata neagra vaduveste statul de venituri substantiale stim de mult. Dar mai stim ca MTI a cheltuit in ultimii cinci ani 13 miliarde de euro pentru a construi 100 km de autostrada, a reabilita 800 km de drumuri nationale si a electrifica 38 km de cale ferata. In aceste conditii, ce sa faci cu un biet miliard, presupunand ca toti banii din contrabanda cu tigari s-ar duce la MTI? Nu mai bine s-ar duce cat mai putini bani la MTI, ca oricum se cam alege praful (sau scrumul) de ei?
Faptul ca Romania s-a imbogatit din condei cu peste 6.000 km de drumuri nationale pentru ca asa spune UE nu inseamna ca tara noastra se conformeaza intotdeauna cerintelor comunitare. Am vazut ce s-a intamplat cu taxa de prima inmatriculare, cazul nu e singular, iar in prezent se mai pregateste o OUG privind combaterea evaziunii fiscale prin plata TVA pentru achizitiile intracomunitare de materiale de constructii.
Ministerul Finantelor Publice recunoaste ca masura contravine legislatiei europene – Directiva 2006/112/CE permite taxarea inversa pentru livrarea in interiorul tarii a bunurilor din categorii cu risc crescut de frauda, dar materialele de constructii nu fac parte din acestea, deci nu pot fi taxate decat cu obtinerea unei derogari – si propune aplicarea limitata, pana la finalul anului viitor.
Primele efecte ale acestei decizii asupra pietei materialelor de constructii vor fi cresterea preturilor produselor importate, mai ales a celor din spatiul comunitar, si diminuarea profitabilitatii firmelor implicate in comertul cu materiale de constructii. Oare TVA din aceste achizitii intracomunitare tot in infrastructura urmeaza sa mearga?
