Portul Hamburg Archives

Digitalizare în sectorul break bulk și RoRo

UNIKAI Lagerei – und Speditionsgesellschaft mbH, filială a HHLA, și compania IT AKQUINET au finalizat cu succes proiectul de cercetare AKIDU, finanțat de Ministerul Federal al Transporturilor din Germania. Proiectul marchează un moment de referință în procesul de transformare digitală a terminalului multi-purpose O’Swaldkai, unul dintre punctele cheie ale Portului Hamburg pentru manipularea mărfurilor convenționale și a încărcăturilor speciale.

UNIKAI este specializată în operarea navelor RoRo, în manipularea vehiculelor, a proiectelor logistice complexe și a mărfurilor agabaritice, cum ar fi macarale, turbine sau echipamente industriale. Aceste tipuri de încărcături sunt greu de standardizat și, până recent, nu puteau fi integrate complet într-un sistem digital. În contextul presiunii pentru utilizarea mai eficientă a terenului portuar și al cerințelor tot mai ridicate privind sustenabilitatea și transparența, compania a mizat pe soluții digitale capabile să optimizeze planificarea și operarea zilnică.

Rezultatele proiectului AKIDU

AKIDU – prescurtare de la automated, AI-integrated dispatching for universal terminals – a avut ca scop crearea unor instrumente IT inovatoare pentru digitalizarea și optimizarea fluxurilor operaționale. Printre principalele rezultate se numără:

Planificare predictivă a spațiului de depozitare – un prototip software care permite alocarea dinamică a spațiului din terminal pe baza notificărilor primite, crescând gradul de previzibilitate și eficiența utilizării terenului.
Management inteligent al stocării – un algoritm denumit „Yard Allocation Filter” calculează automat zonele optime de depozitare pentru diferite tipuri de mărfuri.
Vizualizare 3D a terminalului – o interfață interactivă afișează în timp real gradul de ocupare al spațiilor din terminal și permite filtrarea informațiilor după tip de navă, marfă sau locație.

Aceste instrumente deschid calea către o digitalizare mai avansată, bazată pe date standardizate primite direct de la clienți, ceea ce va permite integrarea completă a sistemelor în operațiunile curente.

Colaborare între industrie, IT și cercetare

Succesul proiectului AKIDU s-a datorat unei cooperări strânse între UNIKAI, care a inițiat proiectul și a definit cerințele operaționale, AKQUINET, furnizor de soluții IT cu expertiză în simularea de terminale prin platforma CHESSCON, și HITeC e.V., centrul de tehnologie informatică din Hamburg, care a dezvoltat procese pentru măsurarea automată a unei game largi de mărfuri.

Hartmut Wolberg, director general UNIKAI, a subliniat că noua soluție oferă instrumentele necesare pentru securizarea viitoarelor procese operaționale și reprezintă baza pentru obținerea unor date digitale standardizate de la clienți. La rândul său, Norbert Klettner, director Ports & Terminals AKQUINET, a remarcat că parteneriatul a permis dezvoltarea unui digital twin al terminalului O’Swaldkai, integrând și tipuri noi de marfă.

Proiectul AKIDU demonstrează cum digitalizarea poate transforma radical manipularea mărfurilor convenționale și agabaritice, un segment logistic tradițional dificil de standardizat. Implementarea soluțiilor IT avansate crește eficiența operațională, optimizează utilizarea spațiului, reduce erorile și oferă o transparență mai mare pentru clienți și parteneri.

*Sursa foto: hafen-hamburg.de

Creștere solidă într-un context economic dificil

În pofida unei economii europene care continuă să evolueze modest și a unui context geopolitic tensionat, Portul Hamburg a înregistrat rezultate notabile în prima jumătate a anului 2025. Traficul maritim total a ajuns la 57,8 milioane tone între ianuarie și iunie, ceea ce reprezintă o creștere de 3,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Principalul motor al acestei performanțe a fost segmentul de containere, care a atins un volum de 4,2 milioane TEU, în creștere cu 9,3%, în timp ce alte segmente – precum mărfurile vrac și mărfurile generale convenționale – au înregistrat scăderi.

Această evoluție confirmă tendința de repoziționare a Hamburgului ca hub competitiv în raport cu marile porturi vestice, precum Rotterdam și Anvers, într-un moment în care rutele maritime globale sunt supuse unor presiuni puternice generate de conflicte, costuri logistice ridicate și modificări ale politicilor comerciale internaționale.

Rezultatele detaliate arată o creștere robustă a importurilor (+11,6%), dublată de o evoluție pozitivă și a exporturilor (+6,9%). Mărfurile generale containerizate au totalizat 41,2 milioane tone, adică o creștere de 6,8%.

În schimb, traficul de mărfuri generale convenționale a scăzut cu 3,7%, până la 0,6 milioane tone, iar cel de vrac s-a redus cu 3,8%, până la 16 milioane tone. Segmentul lichidelor a avut o evoluție bună, urcând la 4,7 milioane tone (+10,3%), însă mărfurile solide vrac au pierdut teren, coborând la 8,5 milioane tone (-6,6%). Cel mai afectat a fost sectorul agricol, unde exporturile de cereale s-au prăbușit cu peste 80%, la numai 852.000 tone, în timp ce importurile de semințe oleaginoase au crescut ușor (+8,9%), până la 1,7 milioane tone.

Asia și Marea Baltică – piețe cheie pentru creștere

Performanța containerelor a fost alimentată în special de relațiile cu Extremul Orient (+10,7%, până la 1,8 milioane TEU) și cu Marea Baltică (+20,8%, până la 734.000 TEU).

În Asia, Malaysia (+93,2%), India (+41,6%) și China (+10,5%) au generat creșteri spectaculoase. China rămâne cel mai important partener asiatic al Hamburgului, cu 1,2 milioane TEU manipulate în primul semestru.
În Marea Baltică, schimburile cu Danemarca (+36%), Finlanda (+20,1%) și Polonia (+28,8%) au contribuit la consolidarea portului ca hub de redistribuire regională.
Singura notă negativă vine dinspre Statele Unite, unde traficul a scăzut cu aproape 20% (275.000 TEU), pe fondul tensiunilor comerciale și al noilor bariere tarifare.

Escalele navelor mari devin tot mai frecvente

Un alt semnal pozitiv îl constituie creșterea numărului de escale ale navelor mari de containere. În primele șase luni ale anului 2025, numărul total al acestora a urcat cu 0,7%, dar categoriile de capacitate superioară au înregistrat salturi impresionante:

+51,6% pentru navele de peste 10.000 TEU (285 escale),
+29,6% pentru navele ultra-mari de peste 24.000 TEU (127 escale).

Această evoluție reflectă nu doar adaptarea companiilor de shipping la devierea rutelor prin Capul Bunei Speranțe, ci și atractivitatea Hamburgului pentru liniile maritime care caută porturi eficiente și bine conectate la hinterland.

Hinterland și transbord în creștere

Rezultatele din port au avut un impact direct asupra transportului pe uscat. Traficul hinterland a crescut cu 2,2%, la 2,6 milioane TEU, consolidând rolul infrastructurii feroviare și rutiere care conectează Hamburgul cu Europa Centrală și de Est. La rândul său, transbordul a avansat cu 23,8%, până la 1,6 milioane TEU, confirmând rolul strategic al portului în redistribuirea fluxurilor între Asia, Europa de Nord și Marea Baltică.

Autoritățile portuare văd aceste rezultate ca pe o confirmare a proiectelor de modernizare aflate în derulare. Lărgirea zonei de întâlnire a navelor la Wedel, transformarea terminalului Waltershofer și extinderea bazinului de întoarcere sunt doar câteva dintre măsurile menite să susțină capacitatea portului pe termen lung.

Într-un mediu economic global în care lanțurile logistice sunt supuse presiunilor climatice, comerciale și geopolitice, Hamburgul transmite un mesaj clar: rămâne un hub competitiv și adaptabil, capabil să își apere și chiar să își crească cota de piață în fața porturilor rivale din vestul Europei.

*Sursă foto: hafen-hamburg.de