Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Haos si „foame de bani“ la Transporturi

Desi Autoritatea Rutiera Romana a fost pornita ca o institutie cu atributii de licentiere si control in domeniul transportului, in timp si-a dorit sa devina institutia care sa realizeze controlul unic, dupa principiile comunitare. Cu acest gand a promovat un act normativ care-i confera dreptul de cantarire a vehiculelor in trafic si amendare a celor care depasesc greutatea admisa. Astfel, aceeasi suprasarcina este de doua ori taxata: o data de inspectorii CNADNR, pentru ca deterioreaza drumurile, si a doua oara de inspectorii ARR, deoarece un camion supraincarcat pune in pericol siguranta rutiera.
 

Dar nici nu a apucat cerneala sa se usuce bine pe actul normativ care-i da voie ARR sa se echipeze cu cantare si sa inceapa „cantariada“ pe drumurile publice, ca patronatele si confederatiile sindicale din transporturi au cerut ministrului Boagiu infiintarea unui corp de control unic si reorganizarea ARR, astfel incat aceasta institutie sa ramana numai cu licentierea, nu si cu controlul.
Disputa institutiilor din subordinea Ministerului Transporturilor in jurul controlului unic nu e cauzata, asa cum s-ar crede, de dorinta transportatorilor de a fi controlati de o singura institutie. E-adevarat ca, in cazul controlului unic, timpul alocat verificarilor ar fi mai scurt, iar „atentia“, daca este cazul, ar fi mai mica. Dar ministerul nu de buzunarul transportatorului este interesat, ci de al sau. Iar numarul amenzilor date de CNADNR si ARR si cuantumul acestora par prea putine pentru cei din minister, care din scaunele lor din Dinicu Golescu vad ca pe drumurile din Romania se comit multe nereguli, altfel, toti transportatorii ar trebui sa moara, nu sa se dezvolte!
Asa gandesc strategii Ministerului, care ii banuiesc pe angajatii CNADNR si ARR ca se inteleg cu soferii controlati, iar la „pusculita“ institutiilor nu intra atatia bani cat ar trebui. De aceea se doreste infiintarea unei noi institutii si trimiterea la controale a unor „oameni noi“, care nu stiu „mersul lucrurilor“… o vreme.
Aceste presiuni pe amenzi par sa fie si motivul pentru care conducerea CNADNR a ajuns sa dea ordine de serviciu aberante, de tipul celui publicat de revista noastra luna trecuta, prin care li se cerea functionarilor CNADNR sa dea fiecare cel putin cinci amenzi pe zi! Adevaratul motiv al dorintei de infiintare a corpului de control unic, care va fi in directa subordine a ministrului transporturilor, este de a aduna bani la bugetul ministerului. De aceea, Anca Boagiu vrea sprijinul asociatiilor patronale pentru a cere ca destinatia tuturor amenzilor date de institutiile din subordinea MTI sa fie… bugetul MTI, adica acela din care se platesc facturile grase ale drumurilor si deszapezirilor care nu se fac.
In principiu, nu ar fi rau ca amenzile de depasire a greutatii sau a timpului de conducere sa intre la MTI, daca am avea certitudinea ca banii acestia ar fi bine folositi. Dar dupa experienta de ani de zile a „gaurii negre“ de la CNADNR, unde doar intra bani, dar nu se vede nimic facut cu ei, o asemenea masura nu ar aduce decat stimulente pentru cei care amendeaza si o haituiala a transportatorilor, care vor deveni singura vaca de muls pentru apropiatii MTI. Si in timp ce noi asteptam inca un raspuns din partea MTI in legatura cu scaderea cuantumului amenzilor, toate directiile si institutiile din subordinea MTI se dau de ceasul mortii sa-si foloseasca influenta pentru a trage spuza pe turta fiecaruia.
Pe de alta parte, la transport persoane, chiar in interiorul PDL sunt mai multe pareri privind momentul cand trebuie sa aiba loc licitatiile de alocare a traseelor, cine sa dea licentele si cine sa efectueze controlul. ARR vrea control absolut, iar MAI mai are putin pana obtine in Parlament controlul la nivel local al licentierii. E o „foame de bani“ cum nu am mai vazut pana acum, desi nici inainte politica nu se facea in folosul cetateanului, iar masurile pomenite nu vor aduce nimic bun pentru transportatori.

Articole similare