Ad
AdAdvertisement
AdAdvertisement
AdAdvertisement
Ad
AdAdvertisement
AdAdvertisement
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Tranziția spre decarbonizare, un mix din toate tehnologiile disponibile

Obiectivele de decarbonizare ale Comisiei Europene au rămas neschimbate în contextul pandemiei, însă reducerea poluării cu 30% până în 2030 pare un deziderat tot mai imposibil de atins. Vânzările de vehicule ecologice, mult mai scumpe decât cele convenționale, sunt departe de ținta stabilită la Bruxelles, iar lipsa infrastructurii de alimentare pentru tehnologiile alternative este o problemă prea puțin dezbătută de Comisie. Pentru a reuși o reducere a poluării în condițiile date, conducătorii UE ar trebui să fie flexibili și să încurajeze utilizarea tuturor soluțiilor disponibile, nu doar a celor mai performante, ci și a celor mai accesibile.

Pachetul de Mobilitate Durabilă, prezentat de Comisia Europeană (CE) la finele anului trecut, este extrem de ambițios și prevede (în continuare) ca până în 2030 să fie puse în circulație nu mai puțin de 30 de milioane de autoturisme cu zero emisii, precum și 80.000 de camioane ecologice. Foarte important, obiectivul stabilit de CE nu se referă la vânzările de autovehicule noi, ci la flota europeană aflată în operare. Din cele 243 de milioane de autoturisme, cât erau înmatriculate în 2019 la nivelul întregii Uniuni Europene, mai puțin de 615.000 erau nepoluante (electrice cu baterii sau pe celule de hidrogen), ceea ce reprezintă un procent de doar 0,25% din total, se arată într-un raport al Asociației Producătorilor Europeni de Autovehicule (ACEA). În aceste condiții, proiectul CE este o utopie, sunt de părere reprezentanții industriei de profil, întrucât pentru realizarea lui ar fi necesară o creștere a vânzărilor de vehicule electrice cu aproape 50% în următorii 10 ani, ceea ce este aproape imposibil.

În același timp, în UE circulă la această oră 6,2 milioane de vehicule comerciale de tonaj mediu și greu, care au o vârstă medie de 13 ani. Aproximativ 98% dintre aceste camioane sunt diesel și doar 2.300 (0,04%) rulează cu zero emisii poluante. Constructorii de camioane estimează că pentru a atinge obiectivele CE de reducere a poluării cu 30% până în 2030 ar trebui să intre în operare în jur de 200.000 de vehicule cu zero emisii. Acest lucru ar necesita însă o creștere de 100% a vânzărilor în mai puțin de 10 ani.

La fel, și în cazul autobuzelor, în ciuda investițiilor susținute făcute în ultimii ani în transportul public urban, cele diesel reprezintă 94,5% din flota europeană, în timp ce doar 0,6% sunt electrice. Nu mai puțin de 692.207 autobuze sunt acum în operare la nivelul UE, aproximativ jumătate dintre acestea fiind înmatriculate în doar 3 state: Polonia, Italia și Franța. Vârsta medie a autobuzelor europene este de 11,7 ani. Cele mai vechi se găsesc în Grecia, vârsta medie fiind acolo de 19,9 ani, în timp ce flota cea mai nouă operează în Austria (4,8 ani).

Media de vârstă a autobuzelor din România a fost calculată de ACEA la 11,6 ani.

Statele membre trebuie să intervină cu taxe și subvenții

„Producătorii sunt deciși să ofere autovehicule cu zero emisii și să susțină creșterea numărului acestora pe piață. Tocmai de aceea, bugetul total alocat decarbonizării se ridică anual la 60,9 miliarde de euro, pentru activitatea de cercetare și dezvoltare. Nu vor putea face însă de unii singuri o schimbare așa de radicală”, a declarat Eric-Mark Huitema, director general ACEA. Pentru ca vehiculele ecologice să fie însă prima opțiune a cumpărătorilor, indiferent că vorbim de persoane fizice sau de companii (firme de transport) este nevoie de intervenția statelor membre, prin introducerea unui sistem de taxare corelat cu emisiile poluante și de dioxid de carbon, dar și prin investiții masive în rețele de alimentare pentru tehnologiile alternative implementate pentru toate categoriile de vehicule. Din păcate, în multe state membre – printre care și România – infrastructura de alimentare lipsește cu desăvârșire. ªi, dacă tehnologia electrică este relativ nouă ca soluție de propulsie, pentru gazul natural comprimat (CNG) țara noastră nu are nicio scuză – investițiile sunt aproape zero, iar adoptarea legislației pentru autorizarea stațiilor CNG cu autoservire asistată, care ar putea încuraja dezvoltarea în acest domeniu, este blocată în mod inexplicabil de mai bine de un an.

Vehiculele hibride pot realiza o tranziție sustenabilă spre reducerea poluării

Comisarul european Adina Vălean a declarat recent pentru Financial Times că, momentan, vehiculele hibrid diesel-electrice cu sistem plug-in pot fi o alternativă viabilă în prezent tocmai din cauza lipsei infrastructurii necesare de alimentare cu energie electrică la nivelul UE. Iar reprezentanții ACEA susțin această idee. Plus că, și dacă va crește numărul de autovehicule electrice aflate în operare, fără o capacitate optimă de producere a energiei „verzi”, toate eforturile de reducere a poluării vor fi în zadar, întrucât doar se va muta centrul de poluare de pe drum la nivelul fabricilor de energie. De altfel, vehiculele hibride diesel-electrice sunt foarte populare în Franța și în Germania, cu vânzări de peste 400% în trimestrul al treilea din 2020.

Nu în ultimul rând, pentru a determina utilizatorii să aleagă autovehicule nepoluante (hibride, 100% electrice sau pe gaz) în detrimentul celor convenționale diesel trebuie acordate și subvenții care să acopere măcar în parte diferența foarte mare din prețul de achiziție în cazul celor ecologice. Pandemia a afectat foarte mult economia europeană, iar mare parte din banii destinați investițiilor în decarbonizare s-au dus către susținerea agenților economici a căror activitate a fost „lovită” puternic de restricțiile impuse. În aceste condiții, fără a renunța la obiectivul decarbonizării, tranziția către o mobilitate cu zero emisii necesită toate tehnologiile de propulsie alternativă disponibile, dar și o abordare responsabilă, care să nu destabilizeze industria. 

Articole similare