Dupa raspunsul favorabil primit de la Ministerul Finantelor Publice (MFP), care atesta ca soferii pot fi platiti cu diurna, potrivit legislatiei fiscale, la fel ca orice alti angajati delegati in alte locuri din tara sau din afara tarii, transportatorii nu au reusit inca sa rezolve complet problema controalelor efectuate de ANAF la mai multe firme de profil din tara.
La inchiderea editiei (23.01.2015), reprezentantii transportatorilor desemnati de asociatiile profesionale sa tina legatura cu autoritatile se pregateau sa depuna la MFP spre analiza dosarul care sa ateste ca organele de control fiscal au tratat in mod diferit aceeasi speta (acordarea de diurne soferilor), motiv care poate sta la baza convocarii Comisiei Fiscale Centrale (CFC), singura institutie care poate spune „cum se citeste codul fiscal”.
Interpretarea data de CFC are efect de lege, cu aplicare atat retroactiva, cat si pe viitor, pana la alte modificari legislative.
Pentru a-si documenta cat mai bine solicitarea convocarii CFC, reprezentantii transportatorilor au adus cateva exemple de controale fiscale de fond, care au considerat legala acordarea diurnei soferilor in limita a de 2,5 ori nivelul prevazut pentru functionarii de Stat, in timp ce mult-vehiculatul act de impunere intocmit pentru firma prahoveana Gerom Intertrans incadra diurna soferilor ca venit de natura salariala.
Transportatorii urmeaza ca la inceputul lunii februarie sa se intalneasca din nou cu ministrul Finantelor Publice, Darius Valcov, pentru a discuta propunerile pentru schimbarea noului Cod fiscal, astfel incat firmele de transport din Romania sa aiba cat mai multe avantaje competitive, care sa le permita sa faca profituri mai mari si, implicit, sa contribuie mai mult la bugetul de Stat prin plata impozitelor pe venit si salarii.
Intre timp, firmele de transport dau piept cu birocratia nemteasca, trebuind sa completeze la greu formulare cu toate numele soferilor care ar putea in urmatoarele sase luni sa atinga teritoriul Germaniei in transportul international.
Sute de firme din Europa si mai ales din Est au trimis scrisori de protest la Bruxelles, ceea ce a determinat o ancheta a comisarilor pe probleme de Munca si Transport privind legalitatea masurilor impuse de autoritatile germane.
Daca cetatenii nemti vad aceasta lege mai degraba ca pe o problema interna, menita sa creasca preturile in turism, comertul cu produse din carne si agroalimentare, dar si la taxi – domenii in care se lucreaza preponderant cu imigranti prost platiti, autoritatile germane se mentin ferme pe pozitie si sustin ca legea comunitara este respectata cata vreme este nediscriminatorie atat pentru firmele germane, cat si pentru cele straine care lucreaza in Germania.
Functionarii europeni (si chiar si cei romani din domeniul Muncii) afirma ca transportul international nu inseamna tocmai munca pe teritoriul Germaniei si ca, potrivit regulamentelor si directivelor europene, doar angajatii straini detasati sa lucreze acolo si cei care efectueaza cabotaj se supun acestora, insa momentan nu s-a decis cine are dreptate.
Cel mai important aspect este insa ca firmele germane cer subcontractorilor estici sa respecte legea salariului minim, dar nu sunt dispuse sa ii plateasca pe acestia la acelasi nivel ca si pe transportatorii germani, obligandu-si subcontractorii sa se descurce cum pot daca vor sa mai lucreze cu ei.
Tocmai de aceea, pana la clarificarea modului in care salariul minim poate fi probat si daca diurna intra sau nu in calculul acestuia, unii transportatori au ales sa nu trimita catre Vama germana niciun formular, considerand legea salariului minim in Germania o problema interna.
Chiar daca legalitatea diurnei pentru soferii romani si salariul minim in Germania par doua probleme separate, ele decurg din miscarile de protest ale sindicatelor vest-europene impotriva competitiei esticilor. Ce e de neinteles, insa, este de ce autoritatile romane par sa actioneze in defavoarea propriilor contribuabili in loc sa incerce sa puna la punct legislatia si sa o aplice la fel ca omologii lor din alte state europene pentru a strange bani de la miile de firme straine, inclusiv din domeniul transporturilor, care prejudiciaza Statul roman prin neplata taxelor de drum, a TVA, a impozitelor etc.
