Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Italia – dar și alte țări europene – începe să dezvolte tot mai mult politicile „Made in…“

Atitudinile față de globalizare s-au transformat în ultimul deceniu, pe măsură ce tot mai multe țări contestă ideea de piețe libere și deschise, așa cum amintește Transport Intelligence (Ti) într-o analiză recentă. Politicienii din întregul spectru politic au criticat impactul pe care regimurile comerciale globale l-au avut asupra rezilienței lanțului de aprovizionare – mai ales în timpul pandemiei de Covid-19 – și impactul globalizării asupra societăților și mediului atât pe piețele dezvoltate, cât și pe cele emergente.

Unele țări – SUA, India, Turcia – au adoptat, printre altele, politici „Made in…“ pentru a sprijini creșterea producției proprii, iar statele europene încep și ele să urmeze acest exemplu.

Marca „Made in Italy“ este deja notorie și promovează excelența italiană în producție, în special în industria modei și a mobilei. Iar actualul premier, Giorgia Meloni a continuat să dezvolte conceptul pe baza unei strategii bazate pe trei piloni: combaterea mărfurilor contrafăcute și a concurenței neloiale, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și formarea și îmbunătățirea competențelor. De exemplu, guvernul său s-a angajat să facă industria mobilei 100% autosuficientă în ceea ce privește producția de lemn.

Unele dintre politicile sale sunt controversate și printre ele se numără aspirația de a crea un portofoliu de „campioni naționali“ susținut de un fond suveran de investiții. O lege adoptată în mai 2023 urmărește să faciliteze sprijinul financiar și investițiile într-o rețea de întreprinderi care să producă excelență în lanțurile de aprovizionare. Fondul „Made in Italy“, în valoare de un miliard de euro, ar permite cumpărarea de participații în lanțurile de aprovizionare cheie (cum ar fi industria auto) și sprijinirea achizițiilor de materii prime critice. Iar Arabia Saudită ar putea fi printre primii investitori.

Printre industriile care vor fi sprijinite se vor număra cea a semiconductorilor, ca parte a inițiativei europene European Chips Act, și va fi dezvoltat un plan național pentru microelectronică, pentru a încuraja companii precum Intel să investească într-o unitate de producție din țară.

Meloni și-a mai manifestat intenția de a ieși din inițiativa chineză Belt & Road (BRI), în condițiile în care Italia a fost singura țară din G7 care s-a alăturat acesteia, provocând îngrijorări cu privire la profunzimea legăturilor sale cu China. Aderarea formală, convenită în 2019 ca soluție la deficitul comercial al Italiei, va fi înlocuită de un parteneriat strategic global între Roma și Beijing, dar conducerea Chinei a criticat Italia pentru adoptarea unei politici de „unilateralism, protecționism și antiglobalizare“.

În schimb Giorgia Meloni a adoptat în mod clar o politică în favoarea relațiilor externe cu SUA și a lanțurilor internaționale de aprovizionare, spre deosebire de Franța, al cărei președinte, Emmanuel Macron, a cerut mai multă autonomie strategică la nivel european și decuplarea de SUA. O diferență majoră față de alte țări cu programe „Made in…“ o constituie însă constrângerile impuse de apartenența la UE. Italia nu are aceeași libertate pe care o are India, de exemplu, de a interzice importurile de bunuri electronice de consum străine pentru a sprijini producția internă, iar orice subvenții sau sprijin pentru companiile italiene trebuie să respecte legislația Comisiei Europene și să nu discrimineze alte întreprinderi europene. Deci instrumentele disponibile pentru a construi lanțuri de aprovizionare locale, la nivel național, sunt limitate.

Sursa foto: Molteni (https://www.molteni.it/en/)

Articole similare

Ad