TT Club Archives - Traficmedia

Ca răspuns la creșterea exponențială a cantității de droguri de contrabandă care intră în Europa prin porturile de pe coasta Atlanticului, asigurătorul TT Club își intensifică eforturile de promovare a conștientizării industriei de transport cu privire atât la tendințele activității infracționale, cât și la metodele de combatere a acesteia.

La începutul lui aprilie au apărut noi bande criminale care utilizează complexitatea lanțului de comerț european pentru a importa droguri de contrabandă: cocaină în recipiente cu fructe prin portul Anvers, narcotice în containere care transportau pepeni din Panama în Rotterdam, ecstasy în valoare de 1,5 milioane de euro într-un camion descoperit la Calais, un nou punct de acces pentru importul de cocaină, Le Havre, 133 kg de marijuana și hașiș în portul Motril din sudul Spaniei aduse din Africa de Nord și știri despre bande cu legături cu Brazilia care operează în Lisabona și Oporto. Și acestea sunt doar câteva dintre capturile de care are cunoștință TT Club.

Numai în Anvers au fost confiscate anul trecut 110 t de cocaină și s-a scris mult despre modul în care acest oraș a devenit hub-ul european pentru importul de droguri. Dar rețeaua de canale pentru comerț este larg răspândită și puține porturi sunt încă neafectate.

Pentru a atrage și mai mult atenția transportatorilor asupra acestei probleme, TT angajează resurse semnificative și colectează rapoarte detaliate, inclusiv datorită partenerului său BSI Screen, astfel încât să se înțeleagă metodele sofisticate pe care infractorii le folosesc, amploarea acoperirii lor geografice și diversele porți pentru a aproviziona piața europeană cu droguri. Totul cu scopul de a restricționa acest comerț. Mai ales că estimările arată că ar putea crește contrabanda în porturi pentru anumite narcotice cheie, cum ar fi cocaina. Europol a raportat capturi record de cocaină în fiecare an începând din 2017, în special în porturile maritime, ceea ce arată că piața este tot mai mare și drogurile sunt tot mai accesibile pentru consumatorul mediu.

Și autoritățile portuare europene au aplicat măsuri de securitate suplimentare pentru a combate acest comerț, dar bandele au capacitatea de a-și adapta rutele de contrabandă pentru a se sustrage autorităților, prin folosirea unor porturi netradiționale de intrare, unde măsurile de securitate sunt mai puțin stricte.

Având în vedere profiturile enorme realizate din comerțul cu droguri, fondurile pentru mituirea angajaților portuari și a altor persoane care lucrează în infrastructura de transport nu lipsesc, iar inflația și scăderea nivelului de trai fac ca și funcționarii onești până acum să fie tentați. În plus, bandele nu apelează doar la mită, ci și la amenințări la adresa familiilor acestora.

Din porturi drogurile vin spre continent în camioane, adesea fără știrea șoferului, și acestea sunt uneori deturnate de bande înarmate. Iar hacking-ul informatic este tot mai extins, fie pentru a obține direct informații despre un anumit container, fie pentru a planta soft de urmărire. Este nevoie deci de mai multă vigilență în comunitățile portuare europene, de verificarea și instruirea angajaților și de motivarea acestora, astfel încât procesele și comunicarea să fie sigure, și de identificarea punctelor de origine mai frecvente ale mărfurilor de contrabandă, cum ar fi America de Sud și Africa de Nord, și a punctelor de livrare.

Frauda penală, în numeroasele și diversele sale manifestări din cadrul lanțului global de aprovizionare, este văzută de asigurătorul internațional de transport de marfă TT Club ca fiind una dintre principalele amenințări și în creștere. În special transportatorii falși sau subcontractori ai acestora par să fie „la modă” acum, astfel că se recomandă mai multă vigilență.

Procesarea tranzacțiilor comerciale aproape exclusiv online permite numeroase activități frauduloase, de la frauda de plată, care implică mandate existente și uzurparea identității managerilor, până la frauda de achiziții, care implică facturare falsă.

Fraudele transportatorilor, în care infractorii se dau drept transportatori sau subcontractorii, inclusiv șoferi cu documente falsificate, au reprezentat 84% din solicitările primite de TT care implică fraudă sau înșelăciune în 2022, se arată într-un comunicat al asiguratorului britanic.

„Nimeni – de la expeditori și transportatori până la proprietarii de containere și operatorii de logistică, porturi sau depozite – nu ar trebui să subestimeze cât de profitabile sunt fraudele în această industrie. Folosind tactici sofisticate, cu risc scăzut, fraudătorii pot fura cu ușurință sume mari de bani sau transporturi de marfă”, a declarat Mike Yarwood, director general, șeful departamentului de Prevenire a pierderilor la TT.

„Incidențele de fraudă care vizează lanțurile internaționale de aprovizionare nu sunt comise de criminali oportuniști care lucrează izolat, ci, în majoritatea cazurilor, sunt realizate de bande sofisticate de crimei organizate. Au metodologii bine perfectionate, adaptabile la dispozitivelor de detectare și la schimbările în procedurile de operare, așa cum au demonstrat ultimele situații de fraude întâlnite. Trebuie să fim mai vigilenți.”

Printre situațiile identificate de TT se numără transmiterea intenționată a facturilor false de la un pretins furnizor stabilit (care este de fapt un fraudator ce se infiltrează în sistemul de plăți online și manipulează facturi duplicate sau „umflate”) ori manipularea detaliilor transferului bancar de către un fraudator care se pretinde a fi o organizație plătită în mod regulat de către operator, prin „piratarea” traficului de e-mail al victimei și imitând un furnizor autentic, modificând detaliile transferului bancar pentru plata unei facturi legitime.

TT a constatat totuși că practica falșilor transportatori a predominat în 2022. Așa-zișii cărăuși au interceptat instrucțiunile de transport de la expeditori și s-au prezentat la încărcare drept transportatorul autentic, falsificând documentației de ridicare sau livrare a mărfurilor pentru a sustrage încărcăturile.

O tactică obișnuită este aceea în care fraudatorii se prezintă ca expeditori folosind un site de schimb de marfă și oferă instrucțiuni false unui șofer. Escrocul acționează apoi ca „persoană de mijloc” între aceste două companii legitime, organizând colectarea și direcționând șoferul. Odată ce camionerul a ridicat mărfurile, fraudatorul oferă noi instrucțiuni de livrare la o adresă alternativă, unde marfa este furată. „Un aspect cheie al acestui scenariu este că șoferul și expeditorul nu sunt în contact direct unul cu celălalt. Pentru a evita incidente precum aceste fraude sau altele, este esențial ca angajații să fie conștienți de riscuri, să aibă o grijă deosebită pentru a verifica documentația și instrucțiunile direct cu clienții și/sau partenerii de încredere, în special în situații limită – puține opțiuni de transport sau anumite constrângeri de timp.”, a explicat Yarwood.