Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad

La omul sarac nici boii nu trag

Desi ne-am calit dupa mai bine de un an de scadere economica, falimente, disponibilizari, blocaje financiare, taxe si impozite noi etc., 2010 se anunta cel putin la fel de dificil ca 2009, macar in prima lui jumatate. Daca anul trecut Statul mai avea prevazuti bani pentru achizitii de produse si servicii, acum Executivul nu stie ce taxe si impozite sa mai introduca sau sa mai majoreze, in conditiile in care transele primite de la FMI nu au incurajat in vreun fel economia nationala, ci au fost folositi pentru cheltuieli bugetare. Iar acesti bani nu numai ca la un moment dat nu vor mai veni, dar vor trebui restituiti.
 

Astfel ca 2010 a inceput sub semnul lui „nu avem“, „nu este de unde“, si unul dintre primele lucruri anuntate in materie de diminuare a costurilor a fost ca Bechtel si-a redus activitatea la Autostrada Transilvania, deoarece CNADNR nu mai are in 2010 bani de la buget pentru acest proiect, ci doar pentru plata datoriilor din 2009, si singura varianta posibila pentru continuarea lucrarilor ar fi gasirea altor surse de finantare.
Si, pentru ca un rau, de obicei, nu vine niciodata singur, am avut si una dintre cele mai grele ierni din ultimii ani, cu trei reprize de ninsoare si viscol care au blocat, uneori complet, mari portiuni din tara si numeroase sosele, inclusiv autostrazile, care au fost inchise temporar traficului sau, chiar deschise fiind, nu au permis decat circulatia cu mare dificultate.
Din aceasta cauza, deszapezirea drumurilor nationale a costat CNADNR aproape 100 de milioane de euro, mai mult decat in ultimii ani, cand insa, trebuie sa recunoastem, nu prea am avut parte de iernile cu care ne-am obisnuit in copilarie. Si, daca in unele zone s-a vazut cum au fost folositi acesti bani, in altele nu s-a deszapezit decat pe cale naturala – pentru ca cele trei reprize de ninsori puternice au alternat cu perioade mai calde. Cu toate eforturile financiare – despre care se vorbeste fara a se dezvalui insa prea multe informatii din contractele multianuale de intretinere a drumurilor – multi soferi profesionisti sunt de parere ca firmele de deszapezire nu si-au facut datoria cum trebuie, deci sumele platite de CNADNR sunt prea mari comparativ cu serviciile primite in schimb. Concret, daca se impart cele 100 de milioane de euro la cei 262,9 km de autostrada si 15.934 km de drumuri nationale, rezulta o medie de 6.174 de euro pentru deszapezirea unui kilometru.
Aspect cu atat mai deranjant pentru firmele de transport cu cat ele sunt principalii cotizanti la bugetul institutiei – circa 800 de euro/an pentru un camion – dar sunt, in acelasi timp, si cele mai afectate de inzapeziri: masinile au intarziat la livrare, unele s-au defectat pe drum, marfa risca sa se deprecieze, soferii s-au imbolnavit din cauza gerului s.a.
Ce mai aduc insa Romaniei iernile grele si contractele multianuale atat de misterioase, mai ales pe fondul crizei economice si al bugetului de Stat foarte subtire? Ne spune insusi ministrul transporturilor: din moment ce s-a cheltuit mai mult decat in alti ani cu intretinerea de iarna, vor fi sume mai restrinse pentru cea de vara. Iar solutii precum rectificari bugetare sau incasari mai mari par in prezent nerealiste.
Asadar, daca ne-am obisnuit sa vedem in fiecare an construindu-se kilometri buni de autostrada – anul trecut, cu 42, am batut toate recordurile noastre de pana acum – daca cele mai multe sosele romanesti erau netede ca-n palma, spre incantarea participantilor la trafic, daca marcajele si indicatoarele erau mereu asezate disciplinat la locul lor, iar arborii de pe margini, ingrijiti perfect, se pare ca anul acesta, din cauza iernii suprapuse peste criza, trebuie sa mai coboram standardele. Pana unde? Avem acum, imediat dupa ninsori si viscol, o imagine destul de clara: din cauza ploilor abundente care le-au urmat fara sa ne dea vreun moment de respiro, la sfarsitul lunii trecute, cateva judete erau din nou sub amenintarea codului galben sau portocaliu, de data aceasta pentru inundatii. Or, inundatiile trec, dar efectele lor asupra infrastructurii raman. Mai ales la noi, si mai ales pe fondul unui buget atat de sarac.

Articole similare