Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Mediul economic, deja supus unei presiuni puternice de ceva timp, determinat de condițiile de piață au devenit recent și mai dificile pentru Bosch Mobility. Piața mondială a automobilelor continuă să înregistreze o evoluție moderată. Lipsa unui cadru de reglementare îngreunează implementarea de noi tehnologii, cum ar fi hidrogenul. În plus, pătrunderea pe piață a tehnologiilor emergente, cum ar fi electromobilitatea și conducerea automată, înregistrează, de asemenea, întârzieri considerabile, iar cererea pe piețele de vânzare ale Bosch se mută în mare parte către regiuni situate în afara Europei. La aceasta se adaugă schimbările structurale în curs și presiunile foarte puternice asupra prețurilor și concurenței din industria auto mondială. În același timp, în acest context economic dificil, Bosch Mobility trebuie să realizeze investiții foarte importante pentru viitorul său și să le finanțeze în mare parte din resurse proprii. După cum a comunicat deja, toate acestea se traduc printr-un deficit anual de aproximativ 2,5 miliarde de euro la nivel mondial în activitatea Mobility.

Bosch intenționează să ia diverse măsuri, utilizând toate pârghiile pentru a reduce costurile la toate nivelurile cât mai repede posibil, în vederea acoperirii acestui deficit în viitorul apropiat. Compania vede un mare potențial de reducere a costurilor prin creșterea productivității obținută prin utilizarea inteligenței artificiale în producție și inginerie, reducerea costurilor materialelor și echipamentelor, reducerea cheltuielilor de investiții și îmbunătățirea eficienței logisticii și a lanțurilor de aprovizionare globale. În plus, măsurile de ajustare structurală și de personal sunt inevitabile: compania prevede o nouă reducere de aproximativ 13.000 de locuri de muncă, în special la unitățile sale de mobilitate din Germania. Termenele pentru ajustările necesare variază și se întind până la finalul lui 2030.

De ceva timp, scăderea puternică a cererii a dus la o supracapacitate semnificativă în domeniile administrației și vânzărilor, precum și în cele ale dezvoltării și producției.

„Trebuie să lucrăm urgent la competitivitatea noastră în sectorul mobilității și să continuăm să reducem costurile în mod permanent. Folosim numeroase pârghii pentru a atinge acest obiectiv. Din păcate, nu vom putea evita noi disponibilizări în afara celor deja anunțate. Ne pare foarte rău, dar din păcate nu există altă alternativă.”, a mărturisit Stefan Grosch, membru al consiliului de administrație al Bosch și director de relații industriale.

În Europa, și în special în Germania, prezența relativ puternică a Bosch face imposibilă menținerea numărului mare de angajați actuali. Diviziile Power Solutions și Electrified Motion, cu locațiile lor în Feuerbach, Schwieberdingen și Waiblingen, în regiunea Stuttgart, precum și în Bühl și Homburg, sunt deosebit de afectate. Se preconizează, de asemenea, reduceri de personal în funcțiile corporative ale Bosch, precum și în administrație, vânzări și filialele diviziei Mobilității.

Cu toate acestea, Bosch rămâne în mod clar atașat de Germania ca locație industrială, după cum afirmă domnul Grosch:

„Germania este și va rămâne în centrul activităților Bosch, în special în ceea ce privește personalul. Cu toate acestea, trebuie să ne poziționăm mai eficient pentru a face față concurenței globale acerbe. Creșterea competitivității este o condiție prealabilă pentru asigurarea comenzilor în Germania și, prin urmare, și a numărului de angajați din țară.”

Bosch prevede ajustări deosebit de ample în următoarele locații:

• La Feuerbach, acestea vor viza departamentele de dezvoltare, vânzări și administrație, precum și fabrica Power Solutions, care produce componente pentru grupuri motopropulsoare. Pe lângă stagnarea pieței auto, declinul global al motorinei, care reprezintă majoritatea produselor actuale ale fabricii, are un impact semnificativ. În plus, cererea pentru produsele tehnologice pe bază de hidrogen comercializate în ultimii ani este prea mică, ca urmare a întârzierilor considerabile în dezvoltarea pieței hidrogenului în Europa. Aceasta a dus la o subutilizare a capacităților de producție și la o supracapacitate generală a forței de muncă la fața locului. Până la finalul lui 2030 vor fi desființate aproximativ 3.500 de locuri de muncă, dintre care aproximativ 1.500 în fabrică.

• La Schwieberdingen, diviziile Power Solutions, Electrified Motion și Mobility Electronics vor reduce aproximativ 1.750 de locuri de muncă în vânzări, achiziții, administrație și dezvoltare până la finalul lui 2030. Evoluția negativă a situației comenzilor și încetinirea creșterii tehnologiilor emergente accentuează în special presiunea de a adapta costurile diviziilor, și astfel structurile acestora, la noile condiții.

• La sediul din Waiblingen, compania intenționează să oprească treptat producția pentru tehnologia conectorilor până la sfârșitul lui 2028, având în prezent aproximativ 560 de persoane. Fabrica produce în principal conectori pe bază de cauciuc termoplastic și siliconic pentru industria auto mondială. Volumele de producție și numărul de angajați sunt în scădere de mai mulți ani, ceea ce face ca fabrica să nu mai fie competitivă. Filialele Bosch Healthcare Solutions GmbH și Bosch Industrial Additive Manufacturing, ambele situate la Waiblingen, nu sunt afectate de măsura prevăzută.

• La sediul din Bühl/Bühlertal, unde Bosch dezvoltă, comercializează și produce motoare electrice pentru aplicații de joasă tensiune destinate constructorilor auto europeni, compania prevede eliminarea a aproximativ 1.550 de locuri de muncă până la sfârșitul lui 2030. Aceasta vizează funcțiile comerciale, de achiziții și administrative, precum și dezvoltarea și producția.

• La sediul din Homburg, Bosch plănuiește eliminarea a aproximativ 1.250 de locuri de muncă până la finalul lui 2030 și să consolideze în mare măsură activitățile operaționale ale diviziei Power Solutions în partea estică a fabricii. Obiectivul este de a profita de sinergii și de a reduce structurile. Și în acest caz, stagnarea pieței auto și declinul global al cotei de piață a vehiculelor diesel – inclusiv în sectorul vehiculelor utilitare, care domină în fabrică – au un impact semnificativ, la fel ca și întârzierea considerabilă înregistrată de dezvoltarea pieței hidrogenului în Europa.

Bosch a prezentat măsurile necesare și ajustările de personal reprezentanților angajaților și a informat și colaboratorii săi în acest sens.

Domnul Grosch se exprimă astfel cu privire la punerea în aplicare prevăzută: „Chiar dacă ne confruntăm cu o nevoie urgentă de a acționa, respectăm acordurile pe care le-am încheiat cu reprezentanții personalului. Împreună cu aceștia, dorim să discutăm rapid măsurile necesare la diferitele sedii și să convenim asupra unor soluții cât mai acceptabile din punct de vedere social. Timpul presează. Orice întârziere nu ar face decât să agraveze situația.”

Compania intenționează să înceapă imediat discuțiile cu reprezentanții personalului responsabili la diferitele sedii.

Citatul lui Markus Heyn, membru al consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH și președinte al diviziei Mobilitate: „Evoluțiile geopolitice și barierele comerciale, precum tarifele vamale, generează o incertitudine considerabilă – și aceasta este o situație cu care noi, la fel ca toate companiile, trebuie să ne confruntăm. Ne putem aștepta la o concurență și mai intensă. De aceea, ne propunem să profităm de oportunitățile de creștere ori de câte ori este posibil și să ne asigurăm că locațiile noastre Mobility din întreaga lume rămân viabile.”

„Sunt convins că Bosch Mobility poate prevala pe piața globală extrem de competitivă. Dar trebuie să pregătim terenul pentru acest lucru acum și să ne folosim propriile resurse pentru a ne asigura competitivitatea, deoarece timpul ne presează.”

• Sursa foto: Bosch

Din cele 3,5 milioane de permise noi de muncă emise de UE, doar 57.111 astfel de permise au fost emise în România. Mai mult, potrivit datelor Eurostat (setul de date migr_reschst – „Change of immigration status permits by age, sex and citizenship”, care contabilizează permisele de ședere eliberate în scopul schimbării statutului non-UE în interiorul țării, România a eliberat doar 643 de astfel de permise în 2024, situându-se pe locul 27 în UE (în comparație cu Franța, care a eliberat 200.163, Polonia 17.486 și Bulgaria 1.984).

Înainte de a analiza soluțiile, această cifră descrie cu acuratețe capacitatea României de retenție a capitalului uman calificat. Doar 643 de cetățeni non-UE care au venit în România pentru a studia sau pentru a fi angajați pe un post au reușit să se schimbe și să se dezvolte, fiind recunoscuți ca fiind calificați pe un post mai aproape de dezideratele personale. Spre exemplu, un cetățean indian de 24 de ani a obținut un permis de studii la Cluj și un contract de muncă după absolvire, astfel i s-a acordat un nou permis fără a fi nevoit să își întrerupă șederea. Acesta este un exemplu al unuia dintre cei 643 de străini care au fost deja prezenți într-o țară, dar au reușit să obțină un statut mai stabil (de exemplu, student – muncă, sezonier – salariat, familie – muncă).

România trebuie să își schimbe politica de retenție a migranților. Cu o populație în declin accentuat (conform World Health Organization, populația României va ajunge la 16 milioane de locuitori până în 2050, iar conform Eurostat, va scădea cu 12% în 20 de ani), soluțiile de integrare și asimilare a forței de muncă din afara UE reprezintă singurul panaceu pentru decenii de politici reactive la o moștenire sumbră.

PIB-ul României este tributar masiv (2,5% în 2024, conform World Bank) și are nevoie în continuare de pârghii puternice pentru a susține îmbătrânirea accelerată a forței de muncă. Pe de altă parte, este nevoie și de creșterea ratei de ocupare a anumitor categorii de vârstă (conform Eurostat, rata de ocupare a grupei de vârstă 55-64 de ani este de doar 53,40% și de 78,80% pentru grupa de vârstă 15-24 de ani).

Sună puțin paradoxal faptul că o țară care se bazează puternic pe fluxurile de capital venite dinspre conaționalii migranți, dar care nu este în măsură să mențină un sistem de pensii echitabil, ar dezvolta o apetență crescută pentru narațiuni suveraniste. Acest fenomen expune o tendință de a ignora instrumentele de creștere economică globală și de a se concentra mai mult asupra trecutului, așa cum este descris de propaganda comunistă de tip inspirație asiatică.

„Migrația nu este un robinet care poate fi închis sau deschis după voie și nevoie, iar mult-mediatizatele centre de primire a migranților în țări satelit UE s-au dovedit, deocamdată, un eșec costisitor în implementare. Dacă nu creăm trasee clare de integrare și retenție a migranților cu potențial de plusvaloare, ne vom trezi asaltați de o pătură socială slab pregătită profesional, cu potențial infracțional și vulnerabilități periculoase în fața discursurilor suveraniste.”, a declarat Cătălin Orezeanu, președinte al Alianței Europene pentru Migrație (AEMI).

Forțele planetare sunt reconfigurate, eradicarea sărăciei nu mai pare a fi un deziderat mondial, programele globale de sănătate au fost suspendate, iar această indolență va genera fluxuri puternice de migrație. Politicile naționale trebuie nu numai să se alinieze la UE și la ONU, ci și să protejeze identitățile naționale cu trăsături puternic multiculturale și, oricât de deranjant ar putea fi acest lucru, migranții din afara UE nu numai că vor umple golurile de pe piața muncii, dar vor spori și notorietatea unei națiuni de a respecta valorile universale și propriile comunități etnice.

„Cea mai prețioasă resursă a României nu a fost niciodată petrolul, gazul sau aurul, ci oamenii ei. Și tocmai pentru că nu i-am prețuit, i-am pierdut. În Marea Privatizare am documentat cum, în 20 de ani, au dispărut peste două milioane de locuri de muncă.

De atunci, pierderea de capital uman a continuat ca o hemoragie tăcută: în ultimii ani exodul s-a accentuat, golind pe rând profesii și generații.

Datele recente arată aceeași oglindă a neputinței de retenție, România rămâne la marginea fluxurilor globale de talente și continuă să piardă pentru că nu și-a pus niciodată omul în centrul politicilor sale. În timp ce alte state își întăresc resursa umană prin politici active și investesc miliarde pentru a atrage materie cenușie din state mai puțin dezvoltate, noi rămânem prizonierii unei realități crude, exportăm profesioniști și importăm forță de muncă pe termen scurt, preponderant necalificată.

Pe termen scurt, am reușit să cârpim ruptura prin aducerea de imigranți non-UE – un bandaj necesar, dar departe de vindecare. Pactul pentru Muncă, inițiat de CONAF în 2019, a pornit tocmai de la această realitate: că nu putem construi viitorul pe improvizații, ci pe politici strategice, capabile să lege educația de piața muncii și să creeze un cadru legislativ predictibil.

Soluția reală constă în a învăța să prețuim capitalul uman, să facem din vocație un drum pentru fiecare cetățean și din educație un contract pe termen lung cu viitorul. Totodată, tendințele economice arată limpede că migrația nu mai poate fi tratată rigid, ci fluid, direcționată acolo unde aduce plusvaloare în ramuri economice clasice – HORECA, construcții, agricultură, etc.

România și-a pierdut o parte semnificativă din trecut prin nepăsare. Nu își mai poate pierde și viitorul prin inacțiune.”, a declarat Cristina Chiriac, președinte al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Ce poate face România după finalizarea măsurilor de austeritate?

Ce pot face conaționalii noștri după încheierea mitingurilor din UK împotriva românilor care lucrează în străinătate? În primul rând, să deschidă ochii la plusul de valoare de care avem nevoie pentru a crea un climat socio-economic incluziv și să rămânem pe calea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD-urilor) Națiunilor Unite, care acum sunt umbrite de conflictele mondiale. Pe scurt, să nu mai plece după o fentă ideologică diluată, fără legătură cu realitatea unei specii ce se numește încă Homo sapiens.